Carmen Dan a refuzat protecția SPP pentru Kovesi invocând prevederi legale care nu se aplică foștilor demnitari

• Ministerul Afacerilor Interne (MAI) nu este abilitat de nici o lege să asigure protecția demnitarilor și a foștilor demnitari, atribuția revenind, în exclusivitate, Serviciului de Protecție și Pază (SPP)

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan a refuzat solicitarea fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), de a beneficia în continuare de protecția SPP.

Îi permitea legislația în vigoare ministrului de Interne să dea un aviz negativ cererii fostei șefe a DNA? Nu. Așa cum veți vedea în cele ce urmează, prevederile legale sunt altele decât cele menționate de Carmen Dan în motivația refuzului.

• De ce contează Carmen Dan în ecuația CSAT

Administrația prezidențială, prin vocea purtătorului de cuvânt Mădălina Pușcalău Dobrovolschi, a anunțat luni, 9 iulie 2018, revocarea din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi. Fosta șefă a DNA a adresat CSAT o cerere prin care solicita menținerea asigurării protecției de către SPP.

Ultima ședință CSAT avusese loc pe 27 iunie 2018. Ședințele CSAT se convoacă trimestrial sau de câte ori este necesar de către președintele CSAT Klaus Iohannis sau la iniţiativa a cel puţin patru membri din componenţa Consiliului prevăzută de lege.

Așadar, o nouă ședință CSAT va avea loc, dacă nu intervin evenimente excepționale, în septembrie 2018, iar eventualele ”urgențe” cad în sarcina secretariatului CSAT.

Probabil tot pe 9 iulie, Laura Codruța Kovesi a depus cererea de continuitate a protecției SPP la secretarul CSAT Mihai Șomordolea, iar acesta a cerut avize de la membrii permanenți ai Consiliului pentru a putea asigura continuitatea protecției fostei șefe a DNA, prevenind, astfel, riscurile legate de securitatea acesteia.

Pe lângă președintele CSAT Klaus Iohannis și vicepreședintele CSAT Viorica Dăncilă, au calitatea de membri permanenți ai CSAT ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidențial pentru Securitate Naţională. Alți miniștri sau șefi de instituții pot participa la ședințe ocazional, ca invitați, pe teme punctuale.

Deciziile în CSAT se iau prin consens, astfel încât fiecare membru are drept drept de veto și poate bloca o decizie.

Avizul de la ministrul Carmen Dan a fost negativ, aceasta motivând că structurile de Poliție și Jandarmerie pot asigura protecția solicitată. Poate că pot, însă ar trebui să le permită și legea să facă asta. Dar să nu anticipăm.

Știrea a ajuns, neoficial, la urechile presei. Sâmbătă, 14 iulie 2018, cu ocazia unui eveniment la Academia de Poliție, Carmen Dan a fost întrebată de jurnaliști dacă informația este reală, iar ea a confirmat-o.

Luni, 30 iulie, într-o emisiune la Antena 3, Carmen Dan a invocat mai multe legi care, consideră ea, ar justifica respingerea solicitării șefei DNA.

• Pentru Carmen Dan, Laura Codruța Kovesi nu e fost demnitar, ci simplu magistrat

Explicația refuzului lui Carmen Dan pe 14 iulie, la sediul Academiei de Poliție: „Fiecare membru al CSAT are libertatea propriilor opţiuni. Aşa cum ştiţi, comunicarea se face de la nivelul Administraţiei prezidenţiale, însă eu admit că exprimându-mi opţiunea am spus de asemenea că există alternativă pentru paza şi protecţia persoanelor care nu mai sunt demnitari, inclusiv în situaţia în care aceştia se simt ameninţaţi sau sunt într-o situaţie de pericol. Există prevedere în sensul acesta şi legea 303, ca şi legea 550 de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române precizează foarte clar care sunt competenţele acestei instituţii.”

Carmen Dan adăuga atunci că cererea va fi dezbătută de CSAT atunci când se va întruni în viitoarea ședință, fără a menționa că o poate bloca și acolo.

Explicația refuzului lui Carmen Dan pe 30 iulie, la Antena 3: „A fost o discuţie despre acest subiect şi tema discuţiei era tocmai solicitarea transmisă de doamna Kovesi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care se cerea aprobarea menţinerii asigurării protecţiei de la Serviciul de Protecţie şi Pază. Cu acea ocazie, eu mi-am exprimat poziţia, nu am fost de acord cu acea solicitare, bazându-mă, evident, pe prevederile legale, care nu sunt puţine şi care dau atât Jandarmeriei, cât şi Poliţiei atribuţii pentru paza magistraţilor, chiar şi în situaţia în care aceşti magistraţi se află într-o situaţie de risc. Şi sunt o serie de acte normative. Atunci când mi-am exprimat această poziţie, eu m-am referit la o bază legală şi pot să vă şi spun, avem Legea 333 din 2003, are un articol 3, alineatul 5, Legea 550 din 2004, care priveşte organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei, o Ordonanţă de Urgenţă nr. 20 din 2009, o Lege, 303 din 2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, o Lege, 218 din 2002, privind organizarea Poliţiei Române. Deci, au fost o serie de acte normative care justificau şi atribuiau această competenţă unor structuri în subordinea ministerului. Deci, aşa cum bine puteţi vedea, este bază legală consistentă pe care, normal, eu am analizat-o la momentul în care mi-am exprimat opţiunea (…) Şi acum mai spun că eu, ca ministru de Interne, având în componenţa ministerului aceste structuri, era firesc, pe de altă parte, să mă poziţionez în această direcţie, mizând bineînţeles pe profesionalismul jandarmilor şi al poliţiştilor şi nu pe cel al unei structuri, respectiv Serviciului de Protecţie şi Pază, din afara ministerului pe care îl conduc. (…) La Ministerul Afacerilor Interne nu s-a primit până în acest moment nicio solicitare de repartizare a unui aghiotant pentru doamna Kovesi. (…) La Ministerul de Interne nu s-a înregistrat o astfel de solicitare şi când spun Ministerul de Interne, iau în calcul şi structurile importante ale ministerului, cele care, potrivit legii, ar avea şi competenţa să asigure protecţia magistraţilor”.

• Ce spun legile în vigoare

Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevede la capitolul 2, articolul 4, că printre atribuțiile CSAT se numără și aceea de a aproba persoanele şi obiectivele care beneficiază de protecţia şi paza Serviciului de Protecţie şi Pază şi normele privind protecţia antiteroristă a demnitarilor români şi străini, precum şi a altor persoane oficiale.

Legea 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, conține următoarele prevederi:

Articolul 14

(2) Persoanele îndreptăţite să beneficieze de protecţie şi obiectivele a căror pază se asigură de către Serviciul de Protecţie şi Pază se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(4) Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul de Protecţie şi Pază poate asigura protecţie unor demnitari şi foşti demnitari, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), precum şi altor persoane, la cererea acestora.

Legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, conține următoarele prevederi:

Articolul 19

(2) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea inspectorului general, ministrul administraţiei şi internelor poate aproba asigurarea temporară a protecţiei unor persoane, obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele stabilite prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii.

Legea 333/2003, republicată, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor  conține următoarele prevederi:

Articolul 2

(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecţia personală la serviciile unor societăţi specializate de pază şi protecţie, în condiţiile prezentei legi.

Articolul 3

(5) Protecţia magistraţilor, a poliţiştilor şi jandarmilor, precum şi a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor ameninţări, se asigură de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.

Articolul 6

(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul afacerilor interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2)

• Minciuna nu e adevăr decât în propagandă. 

Din textele de lege enumerate se vede, fără echivoc, că structurile Ministerului Afacerilor Interne (Poliția și Jandarmeria) nu au atribuții legate de protecția actualilor sau foștilor demnitari. Pot exercita activități de protecție pentru magistrați, polițiști sau jandarmi și membrii familiilor lor, precum și pentru persoane fizice sau juridice, în situații ”care nu suportă amânare”. Și nu oricum, ci la cererea acestora, temporar sau permanent, cu aprobările oficialilor de la Interne.

Se mai vede că Serviciul de Protecție și Pază este singura structură din România căreia legea îi conferă dreptul de a asigura protecția foștilor și actualilor demnitari, cu aprobarea CSAT.

În legea de organizare și funcționare a CSAT, singura instituție nominalizată pentru astfel de acțiuni este SPP. Nu se face nici o referire la Poliție sau Jandarmerie în legătură cu asigurarea protecției foștilor și actualilor demnitari, români sau străini.

În concluzie, Carmen Dan i-a dus în eroare pe jurnaliști și, prin ei, a transmis românilor informații false. În mod deliberat. E drept că și jurnaliștii nu au contrazis-o, deși, probabil, știau conținutul real al articolelor de lege.

Chiar dacă e ministru al Afacerilor Interne, doamna Carmen Dan nu poate adăuga la lege prevederi după bunul plac sau interes. Miroase a abuz în serviciu, dar cine să-l constate?

Din păcate, așa cum spuneam anterior, CSAT nu poate decide decât prin consens. Votul negativ al unuia dintre membri poate bloca luarea oricărei  decizii.  Dar votul negativ ar trebui să aibă și un suport legal. Acoperire legală care lipsește în decizia ministrului Carmen Dan de a nu aproba asigurarea protecției Laurei Codruța Kovesi de către SPP.

În numele legii și al adevărului, membrii CSAT ar putea să-i explice doamnei Carmen Dan că sabotează legea în loc să o slujească și să o aplice.

Privind la lista membrilor CSAT, mă îndoiesc că vreun ministru PSD va îndrăzni să o contrazică…

Reamintesc că toți miniștrii cabinetului Dăncilă au renunțat la protecția SPP, pe fondul războiului declarat de Liviu Dragnea lui Lucian Pahonțu, directorul SPP.

Și așa se închide cercul într-o țară unde legea devine facultativă, iar politicul pune instituțiile statului între paranteze sau le aruncă în aer atunci când se încăpățânează să nu se lase capturate.