Curtea Constituțională a României (CCR) decide astăzi dacă este constiţutional ca SRI să obţină probe (interceptări, filaje) pe mandat de siguranţă naţională (MSN) şi apoi să le trimită la procurori pentru a fi folosite în dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului, scrie România curată. Potrivit sursei citate, Liviu Dragnea este direct interesat de decizia CCR.
Modul în care va rezolva CCR această problemă poate afecta parcursul la DNA al dosarelor Tel Drum. Unul dintre aceste dosare îl vizează chiar pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională, pe securitate economică, însă probele sunt folosite de DNA în dosare obişnuite de corupţie. Aceleşi surse judiciare spun că şi dosarul mare Tel Drum, în care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru cinci infracţiuni, abundă de interceptări obţinute de SRI pe MSN.
În acest moment, interceptările şi filajele făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) sunt folosite ca probe în dosarele penale care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa naţională, dar şi în cele de drept comun. Tradus în cuvinte simple, aceasta înseamnă că:
– în prima variantă, SRI face interceptări şi filaje pe MSN pentru infracţiunea de terorism, de exemplu, şi trimite probele la DIICOT pentru a instrumenta un dosar de terorism, infracţiune care ţine de siguranţa naţională.
– SRI face interceptări pe MSN pentru infracţiunea de terorism, dar află şi obţine probe totodată că persoanele monitorizate au comis o crimă (care nu are legătură cu terorismul) sau au făcut evaziune fiscală ori au săvârşit infracţiuni de corupţie. În această a doua variantă, SRI este obligat de lege să trimită probele astfel obţinute la parchete sau DNA pentru a fi folosite în dosarele penale obişnuite, de drept comun, să le spunem, care vizează infracţiuni ce nu ţin de siguranţa naţională.
Această a doua variantă a fost contestată la CCR ca fiind neconstituţională de un grup de inculpaţi din Bihor în dosarul nr.1672D/2016 aflat pe rolul Curţii. E vorba de Beneamin Rus, Alexandru Kiss şi alţii. Ei au ridicat exceptia de neconstituţionalitate a articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţionala a României (legea SRI).
Un alt exemplu, în afară de Tel Drum, este dosarul ferma Băneasa privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, Paul al României şi miliardarul israelian Benny Steinmetz, unul dintre investitorii de la Roşia Montana, dosar care abundă de asemenea de probe obţinute de SRI pe MSN şi sunt folosite într-un dosar ce vizează infracţiuni de corupţie, nu de siguranţa naţională.
Aşadar, au explicat sursele România Curată, dacă CCR decide că interceptările obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională nu mai pot fi folosite în dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului, aceste probe ar fi eliminate, chiar dacă decizia CCR priveşte numai viitorul, întrucât dosarele Tel Drum şi Ferma Băneasa nu sunt soluţionate încă prin sentinţă definitivă.
Ar trebui ca probele obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională să fie folosite în dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de securitatea statului? Ce spun experţii României Curate
Claudia Postelnicescu, avocat:
“Probele constând în interceptări efectuate de Serviciul Român de Informaţii, obţinute prin mandate privind siguranţa naţională pot fi folosite doar în dosare care vizează siguranţa naţională. Jurisprudenţa CEDO, precum şi Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curţii Constituţionale sunt destul de clare în această privinţă. În motivarea deciziei sale, CCR a reţinut argumentul judecătorilor CEDO privind respectarea vieţii private şi a drepturilor unei persoane, conform art. 8 din Convenţia Europeană privind Drepturile Omului.
Cu toate acestea, nici CEDO, nici CCR nu pot trece peste decizia judecătorului de caz, care poate aprecia şi motiva singur valorificarea acestor probe. Problema fundamentală pe care o are de rezolvat judecătorul pus în faţa unui astfel de dosar este aceea de a fi sigur că nu încalcă prevederile constituţionale şi de drepturile omului şi că valorificarea informaţiilor obţinute prin interceptări ale persoanei respectă confidenţialitatea şi dreptul persoanei la viaţă privată.
Într-o altă interpretare, mai radicală, un judecător pus în faţa acestui caz, cu probe obţinute prin interceptări făcute de către SRI în baza unui mandat de siguranţă naţională, nu poate folosi aceste probe într-un alt dosar care nu este clasificat ca fiind de siguranţă naţională, întrucât SRI are atribuţii tehnice de interceptare numai în aceste cazuri.”
Cristi Danileţ, judecător:
“Indiferent pe ce cale un serviciu de informaţii află de comiterea unei infracţiuni, potrivit legislaţiei actuale acesta este obligat să trimită respectivele informaţii la procuror. Asta chiar dacă este vorba de interceptări făcute în baza unui mandat de siguranţă naţională emis în temeiul Legii de siguranţă naţională şi care nu au legătură cu un proces penal.
Prin urmare, nu se pune problema dacă acele informaţii pot fi utilizate de procurori în cauzele de corupţie, omucidere sau viol. Ci doar că ele, singure, nu vor putea sta la baza unei soluţii de condamnare, având valoare de informaţii şi nu de probe. Aşadar, primindu-le, procurorii vor trebuie să utilizeze mijloacele obişnuite prevăzute de data asta în Codul de procedură penală – audiere părţi, audiere martori, organizare de flagrante, operare de filaje şi chiar interceptări (făcute cu poliţia sau cu serviciile tehnice proprii – n.r.)
Eu cred ca problema reală este la modul în care se cer şi se dau mandate pe siguranţă naţională. Cât timp se dau în mod legal, informaţiile de acolo trebuie să poată fi valorificate indiferent că au legatură cu siguranţa naţională sau nu”.
Ce a decis CCR în 2016
În urmă cu 2 ani, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţional ca SRI să ajute procurorii să facă probe pe mandat de supraveghere tehnică (MST), adică ca SRI să facă filaje şi interceptări pentru procurori în dosare obişnuite.
Decizia CCR de acum doi ani nu a vizat însă probele obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN). Dimpotrivă, SRI este obligat de legea 51/1991 să trimită probele la procurori, chiar dacă ele nu vizează infracţiuni de siguranţă naţională, ci omucideri, violuri sau corupţie.
În privinţa corupţiei există iarăşi o dezbatere între specialişti întrucât fenomenul este considerat o vulnerabilitate la adresa securităţii statului, potrivit Strategiei naţionale de apărare a ţării:
“Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.
“Vulnerabilităţile sunt consecinţe ale unor disfuncţii ori deficienţe sistemice, care pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei ameninţări sau a unui risc.”
“Ameninţările reprezintă capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate.
“Riscurile reprezintă probabilitatea de manifestare a unui eveniment incert, cu impact direct sau indirect asupra securităţii naţionale.”
“Din perspectivă internă, obiectivele naţionale de securitate vizează:
(…)
buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept;”
Leave a Reply