Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, a declarat marţi că, în cazul în care nu se vor face “eforturi majore”, România riscă să piardă anul acesta fonduri europene importante, scrie Agerpres.
Corina Creţu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu premierul Viorica Dăncilă.
“Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, vom avea o relaţie bună şi un dialog permanent. (…) Am discutat despre proiectele aflate în lucru şi, evident, despre problemele şi riscurile cu care România se confruntă. După cum am mai spus, România a făcut progrese, mai ales în ultimele luni, după ce au fost acreditate autorităţile de management şi control al fondurilor europene. Practic, din august până acum, s-a ajuns la o rată de absorbţie de un miliard de euro, după ce se plecase, după cum ştiţi, de la zero. S-au recuperat paşi pierduţi anterior, dar chiar şi aşa ritmul nu trebuie scăzut, dimpotrivă“, a spus Corina Creţu, la finalul întrevederii cu premierul Dăncilă.
Comisarul european a menţionat că România are o alocare, din fondurile pe care le coordonează, de “20 de miliarde de euro”.
“Un miliard a fost plătit, din august până acum, iar 2,8 miliarde sunt angajate pe proiecte retrospective, pe proiecte de drumuri care ar fi trebuit să fie terminate în perioada financiară anterioară. Din păcate, nu a fost posibil şi atunci am luat această decizie, pentru a nu se pierde banii, de a le faza în două perioade. Deci vestea bună este că toate aceste drumuri se vot termina, vestea proastă este că, din păcate, consumă din bugetul pentru 2014 – 2020. Din punctul nostru vedere, i-am spus doamnei prim-ministru că anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate anul trecut. Sunt în continuare zone cu întârzieri care, sper, că nu vor costa România. La Dezvoltare regională în primul rând sunt probleme şi vorbim de riscul de dezangajări în 2018 de milioane de euro, iar la transporturi şi la spitalele regionale sunt întârzieri“, a arătat Creţu.
Ea şi-a exprimat încrederea că noul Guvern va avea în vedere problemele restante şi va acţiona rapid.
“Să vină cu cele mai bune soluţii pentru a accelera implementarea. Practic, am convenit împreună să găsim un plan de acţiune şi să primim propuneri de accelerare a fondurilor europene până la 23 februarie. Am asigurat-o, încă o dată, pe doamna prim-ministru de tot sprijinul meu şi al Comisiei, la fel ca în ultimii ani când am ajutat România să folosească la maxim banii europeni. Ştiţi foarte bine că în perioada 2007 – 2014 rata de absorbţie a ajuns la circa 90% din bugetul anterior, ceea ce înseamnă peste 51 de mii de locuri de muncă create, peste 3.000 de IMM-uri şi aşa mai departe. Acţiunile decisive trebuie să vină de aici, de la Bucureşti, de la autorităţile din ţară, iar ritmul de lucru trebuie accelerat zi de zi, lună de lună“, a precizat Creţu.
Corina Creţu a arătat că a discutat cu premierul şi despre alte iniţiative pe care CE le-a luat.
“Am abordat, de pildă, importanţa unor proiecte cum sunt cele legate de Centura Bucureştiului, de Metroul 6 Bucureşti-Otopeni. De asemenea, am informat-o pe doamna prim-ministru despre o acţiune legată de regiunile care au pierdut sau riscă să-şi piardă producţia de cărbune şi în acest stadiu am invitat România să aplice pentru a acţiona cu fondurile noastre pentru redresarea uneia dintre cele mai sărace zone din România, care este Valea Jiului. Cred că este o iniţiativă importantă de a intra în acest proiect pilot şi ar trebui ca România să joace un rol important, având în vedere experienţa pe care o are în domeniu. Am agreat cu doamna Dăncilă să ne trimită o solicitare în acest sens“, a menţionat Creţu.
Potrivit acesteia, în cadrul discuţiilor, s-a abordat şi tema deciziilor majore care se vor în cadrul Comisiei Europene anul acesta, făcându-se referire la “viitorul cadru financiar şi despre cum se va raporta România la toate acestea, chiar înainte de asumarea preşedinţiei Consiliului UE de anul viitor”.
Totodată, Corina Creţu a felicitat-o pe Viorica Dăncilă pentru “responsabilitatea pe care şi-a asumat-o” şi pentru faptul că este “prima femeie care a fost învestită în funcţia de şef al Guvernului de după Revoluţie”.
Comisarul european pentru Politici Regionale a confirmat și pentru Europa FM că, la Bruxelles, se discută despre alocarea fondurilor europene în funcție de respectarea principiilor statului de drept, însă după 2020.
Corina Crețu spune că în acest moment, nici un stat membru nu poate fi pedepsit financiar pentru încălcarea unor principii înscrise în tratul de aderare la Uniunea Europeană.
“Ceea ce se discută la ora actuală, și nu este legat neaparat de România, este introducerea unei condiționalități legate de acordarea de fonduri europene și statul de drept. Dar asta după 2020. La ora actuală, eu nu am nicio prevedere legală prin care să nu acord fonduri europene. De pildă, într-un ziar german, am fost criticată pentru că am aprobat un proiect pentru extinderea metroului din Varșovia, având în vedere derapajele care există în acea țară. Polonia, dacă ar merge la Curtea Europeană de Justiție, ar câștiga”, spune Corina Crețu.
Săptămâna trecută, într-o declarație comună, președintele și primvicepreședintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker și Frans Timmermans, au făcut un apel la Parlamentul României “să regândească acțiunile propuse în ceea ce privește modificarea legilor Justiției și a Codurilor penale.
”Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii Justiției, Codurilor Penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”, a declarat Junker și Timmermans.
Președinții Senatului și Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, le-au răspuns liderilor europeni că își exprimă îngrijorarea “cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema Justiţiei din România.”
Într-un interviu acordat postului nostru de radio, comisarul european Corina Crețu admite și că odată cu următorul exercițiu financiar, 2020-2026, cuantumul decontării lucrărilor ar putea fi stabilit în funcție de utilitatea proiectului pentru care s-au cerut bani.
Cu alte cuvinte, dacă un proiect nu aduce beneficii reale pentru comunitate, el ar putea să nu mai fie finanțat la valoarea aprobată inițial.
Măsura ar putea fi adoptată după ce mai multe state membre, inclusiv România, au atras mai multe fonduri la finalul exercițiului financiar precedent decât pe parcursul perioadei, trimitând la Bruxelles, pentru decontare, proiecte făcute în grabă, unele având o utilitate redusă.
Discuțiile au loc în contextul în care, după retragerea Marii Britanii, bugetul Uniunii Europene va fi mai mic.
În acest an, Comisia discută cu fiecare stat membru despre posibilitatea majorării contribuției fiecăruii stat la bugetul comunitar.
Leave a Reply