Kovesi, la bilanțul DNA: Vrem să facem România o țară mai curată, în care să rămânem și să nu mai plecăm în altă parte

Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat raportul de activitate pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, la o zi de la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, care a dat aviz negativ solicitării ministrului Justiţiei de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. De asemenea, au fost prezenţi procurorul general Augustin Lazăr şi vicepreşedintele CSM Codruţ Olaru. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader nu a fost prezent, anunţând încă de marţi că nu va veni la eveniment, deşi a fost invitat, informează News.ro.

Kovesi l-a întâmpinat pe preşedintele Klaus Iohannis.

Întrebat de jurnalişti despre revocarea şefei DNA, Klaus Iohannis a răspuns: ”Suntem departe, tot mai departe”.

La rândul său, Laura Codruța Kovesi a început prezentarea bilanțului pe 2017 spunând: ”E un moment în care analizăm ce am făcut bine, ce nu am făcut bine și ce am greșit. Analiza noastră poate fi utilă pentru fundamentarea unor decizii privind reducerea corupției”, potrivit Hotnews.

Redăm mai jos declarațiile făcute de Laura Codruța Kovesi:

-2017 a fost un an dificil. Demersul luptei anticorupție a fost pus puternic sub semnul întrebării. Bugetele publice sunt în continuare devalizate de corupție. Ne punem întrebări dacă sunt necesare și alte măsuri

-Anul trecut, aproximativ 1000 de inculpați au fost trimis în judecată. DNA se ocupă doar de corupția la nivel înalt. O treime din inculpații trimiși în judecată au avut funcții de conducere: 3 miniștri, 5 deputați, un senator, un fost președinte al Camerei deputaților, un secretar general au fost trimiși în judecată

-Aceste cifre ne arată că de cele mai multe ori cei care comit infracțiuni de corupție au ca principale atribuții gestionarea bugetelor publice.

-Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă. Sunt rețete folosite pentru fraudarea banului public.

-Toți știu ce trebuie să facă ca să câștige contracte din bani publici.

– Un exemplu dramatic din sănătate: DNA a identificat manageri die spitale care iau mită de la furnizori de bunuri și servicii, se iau comisione de milioane de euro.

-Anul trecut, investigațiile privind frauda cu fondurile UE s-au dublat. În cele mai multe cazuri e vorba de fraudarea fondurilor pentru comunitățile rurale, cele mai sărace

-În câte din aceste dosare, închise ca efect al CCR, alte instituții au demarat proceduri pentru răspundere civilă? Există interes la alte instituții pentru recuperarea acestor bani pierduți?

-O altă situație gravă: în multe din cauzele investigate, există situații în care reprezentatnii instituțiilor publice nu se constituție parte civilă pentru recuperarea prejudiciilor

-E de neînțeles

-CCR a pronunțat în 2016 o decizie privind abuzul în serviciu. Ca procurori, respectăm decizia CCR și în situațiile inc are se produc prejudicii prin încălcarea legislației secundare, noi nu mai putem reține răspunderea penală. Ca efect, au fost închise 275 de dosare, cu prejudicii de 148 milioane euro

-189 de inculpați au fost trimiși în judecată anul trecut pentru abuz în serviciu, 85 milioane de euro prejudicii estimate. Sesizările transmise către DNA: de foarte multe ori primim sesizări pentru fapte comise acum 9-10 ani, și trebuie să găsim mecanisme ca instituțiile să nu mai aștepte atât de mult timp

-E foarte dificil să faci anchetă într-un dosar cu fapte comise acum 9-10 ani, cu toate acestea am reușit. Un procuror trebiie să finalizeze ancheta în termen rezonabil. În 2017 am identificat două dosare cu prescriere, iar această situație a fost imputabilă unui procuror, și am sesizat Inspecția Judiciară

-Anchetele noastre dovedesc că, în ce privește corupția în instituțiile publice, se repetă prin aceleași acțiuni. De aceea am înființat un compartiment. A realizat analiza pe bază investigațiilor. Iată câteva concluzii:

-Există sectoare în achizițiile publice cu corupție generalizată: preț mai mare plătit de stat, lucrări neexecutate. Blocarea dezvoltării comunității, scăderea calității vieții, afectarea infrastructurii

-Modul de acțiune, câteva exemple din sănătate: un singur dosar, adosul comercial al intermediarului a fost un milion de euro, prejudiciu pentru spital. Sumele sunt supraevaluate pentru a plăti mită pentru manageri.

-Există o perioadă mare de timp în sănătate între producerea faptelor și investigarea ei. Fapta e sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după comiterea ei. Iată un exemplu: contract în 2010-2012, sesizarea Curții de Conturi în 2016.

-Folosul ilicit obținut prin astfel de acțiuni de multe ori e obținut de persoane din anturajul său sau din același partid politic.

-În 2017, DNA a avut de soluționat peste 11.000 dosare. Deși aproximativ 100 de procurori fac investigații efective, s-au soluționat circa 3.800 dosare. E cel mai mare număr anual de la înființarea instituției. Aceste cifre ne arată că nu putem soluționa într-un an toate dosarele. Avem probatorii complexe, care necesită mult timp. Am audiat peste 23.000 de persoane, o medie de 85 persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente.

-Asta au făcut procurorii DNA într-un an.

– Pentru a ilustra efortul, vă dau un singur exemplu: un dosar cu peste o mie de martori, 75 de suspecți, peste 135 de ridicări de documente, verificate 27 de societăți comerciale, peste 64 de măsuri asigurătorii pentru prejudiciu de 2,8 milioane euro. Acest dosar are peste 45.000 de file. E un singur dosar, iar procurorul acesta mai are încă 75 de dosare.

– La finalul anului au rămas nesoluționate peste 6.000 de cauze. Nu ne alegem dosarele, avem obligația să investigăm toate faptele sesizate, de competența DNA. Procurorii DNA nu au normă de rechizitorii. Activitatea procurorului de judiciar – 42 de procurori care fac zilnic asta.

– În 2017, 713 inculpați condamnați, printre care 28 de primari, 38 de directori de instituții publice, un senator

– A scăzut numărul de achitari cu 9% față de 2016

-Rămânem preocupați de îmbunătățirea standardelor de calitate. Am dispus o verificare privind achitările, prin ordin intern, să vedem dacă sunt imputabile procurorilor.

– Recuperarea prejudiciilor. În dosarele investigate, bunuri indisponibilizate de peste 200 milioane euro Hotărârile judecătorești definitive au dispus confiscarea de bunuri de peste 159 milioane euro Organele fiscale trebuie să execute aceste hotărâri definitive

-Această e contribuția DNA la bugetul statului

– 2017 a fost un an dificil pentru DNA, în care ne-am confruntat și cu probleme ce țîn de codul deontologic. Au fost doi procurori DNA revocați, unul a fost trimis în judecată. Altul a fost sancționat disciplinar. Cazurile sunt singulare, nu caracterizează activitatea instituției. Avem toleranță zero. Ne-am schimbat procedurile interne.

– Știu că ne-am făcut datoria cu mult efort, profesionalism, dar când sunt critici din societate trebuie să ni le asumăm. Statutul ne obligă la reținere. CSM analizează criticile, tot CSM ne apără când atacurile sunt nejustificate. DNA a devenit un reper de eficiență în societate, dar asta înseamnă și responsabilitate.

– Îmi doresc ca dificultățile și reușitele noastre să fie cunoscute la nivelul societății, pentru că vrem să facem România o țară mai curată, un loc în care să rămânem și să nu plecăm în altă țară

– Nu putem vorbi despre activitatea din 2017 fără a vorbi de provocări: atacurile fără precedent la adresa noastră și încercările de modificarea a legislației.

– S-a încercat modifcarea legislației pentru dezincriminarea unor fapte. Ne-am exprimat deschis, vom continua să facem acest lucru. Nu facem noi legea, dar avem obligația să ne exprimă opinia cu privire la riscurile și vulnerabilitățile care pot exista. Ne opunem slăbirii legislației. Indepedența procurorilor e o valoare incoruptibilă

Prioritățile pentru 2018 sunt:

– soluționarea cazurilor vechi, fraude cu fonduri UE, achiziții publice, creșterea standardelor de calitate în urmărirea penală.

În încheiere, Kovesi a spus: ”Vă mulțumesc tuturor pentru colaborarea din 2017, mulțumesc și ambasadelor pentru sprijinul în programele de cooperare”.

Sinteza raportului de activitate a DNA pe 2017  poate fi consultată  aici.

Marţi, în răspunsul dat acuzaţiilor din raportul prezentat de ministrul Justiţiei în vederea revocării, șefa DNA a prezentat câteva date statistice referitoare la activitatea din 2017.

Ea a precizat că sumele cheltuite de direcţie pentru investigarea cauzelor penale au fost de 2.130.517 euro în anul 2017, iar măsurile asiguratorii instituite de procurorii direcţiei în anul 2017 au fost de 202,4 milioane euro.

De asemenea, în anul 2017, în cauzele în care instanţele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au rămas definitive 174 hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de 729.339.670,14 lei, echivalentul a 159.655.809,76 euro.