Europarlamentarii populari, liberali şi verzi au criticat, în dezbaterea din PE, modificările la legile justiţiei şi Codurile penale din România, în timp ce socialiştii europeni au avut un ton rezervat. Eurodeputaţii români au fost mai vocali, PSD şi ALDE acuzând Comisia Europeană că ignoră ”abuzurile” justiţiei din România, notează News.ro.
Parlamentul European a luat în discuție miercuri, în plenul de la Strasbourg, situaţia justiţiei din România ca urmare a modificărilor la legile justiţiei făcute de coaliţia PSD-ALDE. Conform ordinii de zi a şedinţei, tema dezbaterii a fost “Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”. Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, a cerut în plenul PE ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să vorbească în plen, la dezbaterea privind situaţia justiţiei din România.
Roberta Metsola (PPE) a spus că românii îşi doresc eradicarea corupţiei, motiv pentru care au şi ieşit în stradă, iar partidele care câştigă alegerile nu au dreptul să divizeze o ţară.
„Am fost în România anul trecut. Mă doare să văd că astăzi avem un proiect de lege susținut de Senatul României care reduce spațiul de expunere al societății civile. OLAF a tras concluzia că șeful PSD este responsabil pentru frauda cu fonduri europene. Eu citesc din nimic altceva decât din raportul OLAF, prezent pe site. Deci întrebarea mea față de colegii din România este: cum este posibil ca această persoană să rămână în funcție în România?
Traian Ungureanu (PPE) a afirmat: “Poţi lăsa un hoţ să stabilească preţurile în magazinul din care fură? Normele europene nu spun că un guvern poate schimba legile pentru a fi scutit de ele. Prima decizie a Guvernului a modificat legi pentru infracţiunile liderilor”.
Ungureanu a subliniat însă că ideea de a lega respectarea statului de drept de fondurile europene este greşită, pentru că ar însemna pedepsirea cetăţenilor, şi nu a Guvernului.
Monica Macovei a acuzat minciunile PSD şi ALDE, iar Renate Weber a acuzat-o pe aceasta că minte.
Cristian Preda a acuzat faptul că România are ”un guvern de mâna a şaptea”, în care au fost puşi ”analfabeţi” şi oameni cu probleme penale.
În mai multe rânduri, preşedintele de şedinţă a tăiat microfonul eurodeputaţilor români, care au depăşit adesea timpul de un minut alocat fiecărui vorbitor şi au intrat în schimburi de replici.
Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, a cerut în plenul PE ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să vorbească în plen, la dezbaterea privind situaţia justiţiei din România.
Social-democratul a invocat necesitatea prezentării punctului de vedere al Guvernului român, în condiţiile în care Tudorel Toader este prezent la dezbatere.
Solicitarea sa nu a fost acceptată, fiind adus argumentul că Regulamentul prevede prezenţa premierului şi i-a fost adresată o invitaţie în acest sens Vioricăi Dăncilă, care însă nu a onorat-o.
Decizia de a dezbate în sesiune plenară situaţia justiţiei din România a fost luată în 18 ianuarie în Parlamentul European, la Conferinţa preşedinţilor, compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află încă de luni la Strasbourg. El a discutat cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, precum şi cu membri ai Grupului socialiştilor europeni, pe tema legilor Justiţiei şi a stadiului actual al acestora.
După întâlnirea cu socialiştii europeni, Toader s-a declarat convins că la nivel european există dezinformări pe tema legilor justiţiei şi a precizat că va continua şi miercuri întrevederile.
“Subiectele abordate în cadrul discuţiei au vizat aspecte privitoare la: parcursul legilor justiţiei şi stadiul actual al acestora, modificarea codului penal şi codului de procedură penală, precum şi ultima decizie a Curţii Constituţionale privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Privitor la legile justiţiei, ministrul justiţiei a prezentat stadiul actual şi etapele parcurse cu privire la cele trei proiecte de acte normative, legile adoptate şi soluţiile legislative constatate ca fiind neconstituţionale”, a anunţat Ministerul Justiţiei după discuţiile cu Timmermans.
În ceea ce priveşte Codul penal şi Codul de procedură penală, ministrul Justiţiei “a prezentat modificările constând în transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale şi a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi modificările pentru punerea în acord a dispoziţiilor din coduri cu Decizii ale Curţii Constituţionale a României”.
“De asemenea, cu privire la dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader a menţionat faptul că legea a fost adoptată pentru punerea în acord a dispoziţiilor legale cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie”, anunţă ministerul.
Prezenţa sa la Strasbourg a fost criticată de europarlamentarul Siegfried Mureşan, care a reclamat că programul oficial al acestuia nu este cunoscut, el apreciind că ministrul vrea întâlniri cu uşile închise pentru a convinge că legile Justiţiei sunt bune, însă va eşua.
Europarlamentarul Siegfried Mureşan spunea că “este un semnal clar că încercările PSD şi ALDE de a controla şi slăbi justiţia nu trec neobservate, iar faptul că Parlamentul European a decis să dezbată chiar în a doua sesiune plenară din acest an situaţia justiţiei din România arată îngrijorarea serioasă existentă la nivelul Uniunii Europene faţă de încercările de slăbire a sistemului de justiţie din România”.
Mişcarea civică Iniţiativa România a anunţat luni că a trimis tuturor europarlamentarilor, dar şi Comisiei Europene un raport privind evenimentele care au avut loc în România în ultimul an, în perspectiva dezbaterii care urmează să aibă loc miercuri în PE în legătură cu situaţia statului de drept din ţara noastră.
Iniţiativa România le solicită europarlamentarilor să ceară Comisarului pentru justiţie, Věra Jourova, şi Comisiei Europene sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru o opinie privind compatibilitatea pachetului de reforme adoptate sau propuse de autorităţile din România cu standardele statului de drept. De asemenea, să ceară autorităţilor române ”să înceteze imediat adoptarea modificărilor legislative sau să o amâne până la momentul în care Comisia de la Veneţia va exprima o opinie juridică în legătură cu acestea”.
Mişcarea le mai solicită europarlamentarilor să ceară Comisiei Europene să accelereze crearea unui mecanism pentru monitorizarea respectării de către statele membre a principiilor fundamentale ale statului de drept şi a independenţei justiţiei.
În 24 ianuarie, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, au dat publicităţii o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi subliniază că CE avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiţiei.
”Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declaraţie.
Juncker şi Timmermans amintesc că o condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.
În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin mecanismul de cooperare şi de verificare.
Leave a Reply