Potrivit noului Cod, procurorii nu vor mai putea verifica “necesitatea și oportunitatea” emiterii actelor administrative emise de miniștri.
Codul Administrativ anunțat în vară de fostul ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh, a intrat pe circuitul avizării, urmând să fie adoptat că proiect de lege în Guvern în perioada următoare, au declarat pentru HotNews.ro surse politice.
Noul ministrul al Dezvoltării, Paul Stănescu, a păstrat în proiectul de Cod prevederile care le oferă miniștrilor imunitate sporită. “Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparține exclusiv acestora și nu pot face obiectul controlului altor autoritati”.
Acest principiu este enunțat de două ori în proiectul de Cod Administrativ, care, dacă va fi adoptat în Guvern, urmează să fie trimis Parlamentului că proiect de lege.
La articolul 50 din proiectul de Cod, referitor la răspunderea miniștrilor, se arată la alineatul (2): “Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparține exclusiv membrilor Guvernului.”
Ideea este reluată și mai explicit la articolul 57, referitor la “actele ministrilor”, unde se arată, la alineatul (5): “Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparține exclusiv acestora și nu pot face obiectul controlului altor autoritati”.
Alineatul (7) din articolul 57 prevede că “(7) Întocmirea documentelor de fundamentare din punct de vedere tehnic și al legalitătii, avizarea pentru legalitate și contrasemnarea actelor administrative prevăzute la alin. (1) cu incălcarea legii, în raport cu atribuțiile specifice, angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor publici și personalului contractual.”
Potrivit specialiștilor consultați de Hotnews, cele două articole din proiectul de Cod Administrativ ar putea operă și pentru trecut că o dezincrimare, depinzând de interpretarea instanțelor. Asta înseamnă că dacă aceste două prevederi din proiectul de Cod Administrativ intră în vigoare, miniștrii anchetați în dosarul Belina au o șansa în plus să scape de dosare.
Diferența între act normativ și act administrativ individual
Curtea Constituțională a decis în februarie 2017 că procurorii nu pot anchetă oportunitatea și legalitatea actelor normative (ordonanțe de urgență), dar nu s-a pronunțat în ce privește actele administrative (hotărâri de guvern) emise de miniștri. (Vezi detalii aici)
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sesizat pe 23 octombrie, Curtea Constituțională, cerând că judecătorii să spună explicit, după modelul deciziei date după OUG 13, că procurorii nu pot anchetă „circumstantele, imprejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de Guvern”.
Altfel spus, Tăriceanu dorește că imunitatea oferită deja miniștrilor de Curtea Constituțională în cazul actelor administrative cu caracter normativ (ordonanțe de urgență) să fie extinsă și asupra actelor administrative cu caracter individual (hotărâri de guvern)
Curtea Constituțională încă nu s-a pronunțat în dosarul Belina.
Toate actele adoptate de Guvern sunt acte administrative, dar unele au caracter normativ, iar altele au caracter individual.
Actele administrative cu caracter normativ cuprind reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată pentru un număr nedeterminat de subiecți (ordonanțe de urgență, proiecte de legi).
Actele administrative cu caracter individual creează, modifică sau sting drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcină unei/unor persoane determinate;
Evenimentul zilei a scris vineri, în premieră, despre faptul că Guvernul ar urma să adopte la proxima ședință de guvern proiectul de Cod Administrativ. Proiectul de Cod Administrativ consultat de HotNews.ro are 238 de pagini și reunește toate prevederile care reglementează activitatea autorităților centrale (Guvern, miniștri, prefecți, instituții descentralizate) și locale (primari, consilii locale, consilii județene), a funcționarilor publici, inclusiv regimul incompatibilităților etc.
În expunerea de motive se arată că intenția Guvernului de a codifica cadrul legal din domeniul administrației publice, prin intermediul unui Cod administrativ și al unui Cod de procedura administrativă, a fost statuat încă din anul 2001, în cadrul programelor de guvernare și al programelor legislative ale Guvernului.
Un capitol distinct din proiectul de Cod Administrativ îl reprezintă “Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale”. În expunerea de motive se arată că prevederile Codului Civil erau insuficiente și că lipseau reglementări clare în acest sens.
Leave a Reply