Hans Klemm: O mare parte a României se află la mare distanţă de noile tehnologii, la nivelul secolelor XX şi chiar XIX

La Summitul Microsoft 2017 care a avut loc marți la Teatrul Național„I.L. Caragiale” din București, Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, a lăudat performanțele României în domeniul științelor și tehnologiei, punând accent pe pregătirea foarte bună a tinerilor români, dar a subliniat că România are nevoie de sprijin pentru a elimina decalajele din societatea românească.

”Doamnelor şi domnilor,

Sunt foarte mândru să mă aflu în această dimineaţă la un eveniment al celei mai bune, mai inovatoare, mai orientate spre oferirea de soluţii companii din lume, o companie americană: Microsoft.

Gândindu-mă la economia digitală şi România, sincer, sunt puţin confuz. În cursul mandatului meu în ţară, am văzut o Românie care îşi desfăşoară activitatea la frontiera tehnologică. Dacă ne gândim, de exemplu, la proiectul „Extreme Light Infrastructure” de la Măgurele, care va fi folosit pentru a ne ajuta să înţelegem mai bine universul nostru fizic, este în mod clar un proiect la limita superioară a tehnologiei; de asemenea, atunci când vizitez companii româneşti şi americane din domeniile energiei, ingineriei şi producţiei, văd activităţi desfăşurate cu cele mai performante tehnologii. Vă ofer un singur exemplu: compania Ford Motor. Probabil nu se cunoaşte foarte bine acest lucru, însă ei construiesc aici cel mai mic motor, recunoscut de către standardele mondiale drept cel mai mic, mai meticulos produs şi mai bun motor din lume, titlu pe care l-au obţinut şase ani la rând. Atunci când vizitez universităţile din România, întâlnesc studenţi care participă la competiţii de robotică, la dezvoltarea de campusuri şi oraşe „inteligente”, aşadar în mod clar există un foarte puternic spirit al inovaţiei şi antreprenoriatului la facultăţi precum Politehnica din Bucureşti, Babeş-Bolyai de la Cluj, la Timişoara, Iaşi şi în alte oraşe. România are unii dintre cei mai buni studenţi la ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică şi i-am cunoscut direct pe unii dintre ei la interviurile pentru cele mai prestigioase programe de inginerie şi matematică din SUA. Nu în ultimul rând, aici sunt atât de multe companii IT, companii americane, care nu s-ar afla în România într-un număr atât de mare dacă nu ar exista un asemenea talent în ţară. Mai există şi exemplul companiei româneşti de IT Bitdefender care a înregistrat un succes foarte, foarte mare în domeniul securităţii cibernetice.

Însă aşa cum ştim, există şi o mare parte a României aflată la mare distanţă de noile tehnologii, la nivelul secolelor XX şi chiar XIX, dat fiind că 30% din populaţie se ocupă în continuare cu agricultura, iar 30% dintre aceştia practică agricultura de subzistenţă.

Diferenţele din România au fost măsurate. Comisia Europeană elaborează anual un studiu despre economia şi societatea digitală din fiecare stat membru UE şi publică un indice. Vreau să discut despre acest indice şi despre rezultatele publicate recent, în luna septembrie, pentru România. Comisia a analizat cinci capitole diferite. Primul este conectivitatea. În această privinţă, situaţia este eterogenă: pe de o parte românii au cel mai mare număr de abonamente la servicii de bandă largă de mare viteză din aproape întreaga Uniune Europeană; pe de altă parte, în ce priveşte acoperirea serviciilor fixe de bandă largă, precum și acoperirea serviciilor mobile de bandă largă 4G, România este cu mult în urma mediei UE. În ce priveşte capitalul uman, unul din 40% dintre români nu a folosit niciodată internetul, iar 70% dintre români nu au nici măcar competenţe digitale de bază, din nou, cel mai mic procent din rândul ţărilor membre UE. Numărul celor care utilizează internetul pentru comerţ electronic şi servicii bancare este de asemenea foarte, foarte redus în România, în ciuda faptului că există un număr foarte mare de utilizatori ai reţelelor sociale, lucru care nu vă va surprinde pe dumneavoastră, cei aflaţi aici. În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în afaceri, România se află sub media europeană. Utilizarea serviciilor cloud a scăzut în ultimii ani în România, la fel şi cifra de afaceri din comerţul electronic. Iar numărul de IMM-uri cu vânzări online transfrontaliere către Uniunea Europeană este cel mai mic din UE. În final, cel de-al cincilea capitol este reprezentat de serviciile publice digitale. La acest capitol, deşi s-au înregistrat îmbunătăţiri evidente atât la nivelul administraţiilor centrale, cât şi la nivelul administraţiilor locale, în ce priveşte accesibilitatea datelor şi utilizarea soluţiilor de e-guvernare, România se plasează din nou pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la fel ca şi în ce priveşte furnizarea de servicii complete online.

Statele Unite consideră că acest context oferă atât oportunităţi, cât şi motive de îngrijorare. Privind agenda noastră comercială şi oportunităţile existente, credem că acestea sunt substanţiale pentru companii americane precum Microsoft, care pot oferi servicii pentru a elimina decalajul din economia digitală a României.

Însă Statele Unite sunt interesate de eliminarea acestui decalaj şi pentru că România este un atât de apropiat şi bun partener partener strategic al SUA. Ne dorim o Românie mai bogată şi mai puternică ca să putem continua să colaborăm atât de bine împreună în atâtea domenii. Aşadar, ce fac SUA? Prin intermediul Fundaţiei Româno-Americane căutăm soluţii pentru rezultatele educaţiei din România, atât la nivel primar, liceal, cât şi universitar. Am lansat recent un program care duce profesori români la un program special de studii în SUA, la Universitatea Rochester, pentru a-i învăţa cum să predea antreprenoriat şi inovaţie. Am sprijinit prima competiţie de robotică din România şi facem eforturi, în special în zonele rurale, să îmbunătăţim rezultatele elevilor care studiază matematică, ştiinţe, tehnologie şi inginerie. Am sprijinit eforturile de dezvoltare a oraşelor „inteligente” şi a guvernării deschise iar în ultimii doi-trei ani, am avut un program dedicat sprijinirii inovaţiei antreprenoriale, dar şi dezvoltării unei culturi a startup-urilor în România, în special în oraşe mari precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Cluj.

În final, în domeniul securităţii cibernetice, în contextul Parteneriatului nostru Strategic cu România, există un grup special de lucru menit să îmbunătăţească colaborarea în acest domeniu. Avem deja o foarte, foarte bună cooperare între instituţiile de aplicare a legii, precum şi între agenţiile de securitate naţională.

Un lucru pe care SUA nu îl fac, dar care se poate face aici, la Summitul Microsoft, este o analiză a capitolului al patrulea, integrarea tehnologiei digitale în afaceri, pentru a vă ajuta să creşteţi utilizarea serviciilor cloud, să vă îmbunătăţiţi capacitatea de a folosi mijloacele de comerţ electronic în afacerile dumneavoastră şi, pe dumneavoastră, reprezentanţii IMM-urilor prezenţi aici, să vă ajute să îmbrăţişaţi economia digitală. De asemenea, dumneavoastră şi Microsoft puteţi contribui la îmbunătăţirea utilizării e-guvernării de către România. Acest lucru se poate face atât direct, cât şi indirect, însă cu siguranţă, la nivel central şi local, administraţiile municipale şi judeţene pot fi încurajate să folosească mai mult instrumentele de e-guvernare şi, aşa cum a menţionat Gabriela, Microsoft poate oferi o mulţime de produse şi servicii care să vă ajute să vă îmbunătăţiţi securitatea cibernetică.

Aşadar, doresc să mulţumesc Microsoft pentru organizarea şi găzduirea Summitului de astăzi şi încurajez compania Microsoft şi pe dumneavoastră să vă concentraţi asupra găsirii de soluţii inovatoare în economia digitală, a îmbunătăţirii performanţei economice prin utilizarea de instrumente digitale şi a îmbunătăţirii serviciilor digitale oferite clienţilor şi companiilor. Felicitări şi mult succes astăzi!

Vă mulţumesc pentru atenţie.”