Numele președintelui Klaus Iohannis este luat în calcul la Bruxelles pentru poziția de viitor președinte al Consiliului European, poziție ocupată în prezent de Donald Tusk, fost premier al Poloniei, relatează Hotnews, care citează surse politice.
Potrivit surselor citate, scrie Hotnews, nu este clar dacă președintele Iohannis este interesat de această poziție, însă în mod cert de bucură de susținerea oficialilor europeni care au și început să pregătească terenul acceptării președintelui Iohannis pentru poziția de președinte al Consiliului.
Întrebată care este poziția președintelui în legătură cu o eventuală candidatură la președinția Consiliului European, Administrația Prezidențială nu a răspuns solicitării Hotnews.ro
“Dacă Michel Barnier, negociatorul șef al Comisiei Europene pentru Brexit, va ajunge șeful Comisiei Europene în 2019, cele mai mari șanse la șefia Consiliului European are Klaus Iohannis”, au explicat sursele citate. Aceste două poziții sunt de regulă negociate politic din timp iar rezultatul final al acestor negocieri politice ar putea fi cunoscut undeva la începutul anului viitor, au mai explicat pentru HotNews.ro sursele citate.
Evident, contează mult rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, dar aici nu se așteaptă mari surprize. Este de așteptat că grupul PPE să câștige teren în fața socialiștilor.
Mandatul lui Tusk expiră în decembrie 2019. Mandatul președintelui Consiliului European este de 2 ani jumate cu o prelungire aproape automată pentru al doilea mandat. Donald Tusk este președinte al Consiliului European din decembrie 2014.
Această poziție, au explicat pentru HotNews.ro specialiști în probleme europene, este negociată în principal în funcție de numele care va ocupa funcția de președinte al Comisiei Europene. Dacă viitorul șef al Comisiei provine din vestul Europei, atunci viitorul președinte al Consiliului merge la una din țările central sau est europene. Nu este o regulă scrisă, ci o cutumă pentru a menține un echilibru în interiorul UE.
Or, dintre actualii șefi de stat și de guvern din Estul Europei, nu sunt foarte multe nume care s-ar putea califica la președinția Consiliului. “Printre puținii contracandidați posibili se numără președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, care este foarte cunoscută și apreciată în Consiliu, fiind prezentă acolo în calitate de șef de stat de aproape zece ani”, au explicat pentru HotNews.ro sursele citate. Lituania este însă o țara mică, iar avantajul președintelui Klaus Iohannis ar fi că vorbește fluent cele trei limbi de bază în UE: germană, franceză și engleză.
Există o serie de alte indicii care arată o creștere a interesului pentru profilul președintelui Iohannis. La ultima vizită la Bruxelles efectuată la sfârșitul lunii ianuarie, președintele Iohannis s-a întâlnit cu membrii Colegiului Comisarilor. Potrivit surselor HotNews.ro, se întâmplă destul de rar ca un șef de stat sau de guvern să aibă discuții cu aceștia.
Tot atunci, după o întâlnire cu președintele Consiliului European, Klaus Iohannis s-a pronunțat, chestiune destul de rară, asupra dezbaterii europene referitoare la așa numitul Spitzencandidat în ce privește modalitatea de desemnare a viitorului președinte al Comisiei Europene. Iohannis s-a plasat în tabără celor care susțin că viitorul șef al Comisiei să fie „cap de lista” (Spitzenkandidat) al grupului politic la viitoarele alegeri pentru PE din vara lui 2019. Această variantă este agreată de actualul președinte al Comisiei, Jean Claude Junker, care îl susține la rândul său pe Michel Barnier, mai susțin sursele citate.
Potrivit acestora, semnificativ ar fi și faptul că președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a propus, în septembrie 2017, ca la o zi după ieșirea Marii Britanii din UE să se țină un summit european la Sibiu, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre. Acesta ar fi tot un gest de curtoazie din partea oficialilor europeni, prin care se încearcă profilarea lui Klaus Iohannis pentru o eventuală candidatură la Consiliul European.
În fine, România ar urma să preia din ianuarie 2019 președinția UE, un alt posibil atu în favoarea candidaturii lui Iohannis la șefia Consiliului European.
Problema este că dacă ar accepta poziția de candidat la președinția Consiliului European, Klaus Iohannis ar trebui să reconsidere candidatura la funcția de șef al statului în 2019. Președinții Consiliului European se aleg dintre foștii șefi de stat sau de guvern din UE.
Modalitatea de alegere este una consensuală și negociată politic în prealabil. Există de regulă o singură candidatură agreată la finalul negocierilor care este ulterior votată de membrii Consiliului.
Potrivit site-ului oficial, Consiliul European definește orientarea și prioritătile politice generale ale UE. Nu este una dintre instituțiile cu rol legislativ ale UE; prin urmare nu negociază și nu adoptă legislația UE. În schimb, stabilește agenda politică a UE, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor Consiliului European, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate.
Președintele Consiliului European acționează ca un mediator între cei 27 de președinți și premieri, rolul lui putând fi determinant pentru găsirea consensului pe cele mai controversate dosare. Și fostul președinte Traian Băsescu a fost în 2014 o variantă discutată la Bruxelles pentru șefia Consiliului European, dar în cele din urmă a fost ales Donald Tusk.
Nu e clar în acest moment dacă Iohannis ia în calcul să renunțe la candidatura pentru al doilea mandat de președinte al României în favoarea postului de la Bruxelles.
Consiliul European reunește liderii UE de cel puțin patru ori pe an.
Leave a Reply