Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales președintele, în persoana judecătorului Simona Marcu. Aceasta a fost aleasă cu 11 voturi pentru și 8 împotrivă. Vicepreşedinte al CSM a fost ales Codruţ Olaru.
Au fost singurele candidaturi depuse pentru cele două funcţii.
UPDATE: Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu, a transmis vineri un mesaj de unitate către magistraţi şi unul de deschidere faţă de celelalte puteri ale statului.
“Aş dori să transmit mai întâi către colegii judecători şi procurori un mesaj de unitate care vine din partea sistemului. Dacă aţi urmărit discuţiile care au avut loc în timpul şedinţei Plenului de astăzi aţi remarcat că de mai multe ori s-a rostit acest cuvânt şi avem de gând, şi eu şi domnul vicepreşedinte Olaru, să ne ţinem de cuvânt“, a afirmat judecătoarea Marcu, după şedinţa în care a fost aleasă noua conducere a Consiliului.
De asemenea, ea a subliniat şi deschiderea de a purta un dialog onest şi deschis cu celelalte puteri ale statului.
“Pe de altă parte şi în completare, aş dori să transmitem un mesaj de deschidere faţă de celelalte puteri ale statului, de dorinţă de a purta un dialog onest şi deschis şi nu în ultimul rând cu societatea, fiind pe deplin conştienţi de faptul că Justiţia este un serviciu public în slujba cetăţeanului. Cetăţeanul est beneficiarul actului de justiţie şi acest lucru trebuie să conteze şi în continuare pentru echipa de conducere a CSM“, a mai spus noul şef al CSM.
Noua președintă a CSM are casă la Alexandria, scrie Comisarul.ro. Tot ea este judecătoarea care a cerut anchetarea procurorului general, Augustin Lazăr. Judecătoarea Simona Marcu a cerut în februarie 2017 sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica felul în care DNA şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ, dar şi modul în care procurorul general Augustin Lazăr a gestionat comunicarea după emiterea OUG 13.
Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru „echilibrul sistemului judiciar”, arătând că „CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că „aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.
Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti. În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil – o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ÎCCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.
În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.
Judecătoarea Simona Marcu a cerut în februarie 2017 sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica felul în care DNA şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ, dar şi modul în care procurorul general Augustin Lazăr a gestionat comunicarea după emiterea OUG 13, transmite Agerpres.
“Vă propun să suplimentăm ordinea de zi cu două puncte. Primul punct care să vizeze sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la contextul în care DNA şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ, în sensul celor reţinute în decizia CCR, precum şi sub alte aspecte, (…) în special cu privire la situaţia de la DNA Ploieşti, respectiv dacă s-au cunoscut disfuncţionalităţile de la această unitate de Parchet şi care au fost măsurile, dacă s-au luat măsuri, care au fost acestea, pentru a preîntâmpina evoluţia acestui caz“, a propus Simona Marcu.
A doua propunere a vizat sesizarea IJ cu privire la modalitatea prin care Augustin Lazăr a gestionat comunicarea publică după trimiterea OUG 13.
“Al doilea punct vizează sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13/2017, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat“, a mai propus Simona Marcu, potrivit Agerpres.
Leave a Reply