Statul de drept în Uniunea Europeană nu se negociază, le-a spus, miercuri, preşedintele Comisiei Europene parlamentarilor comunitari la Strasbourg în discursul său anual privind starea națiunii. Jean Claude Juncker a promis că executivul de la Bruxelles va respinge orice atac la statul de drept, iar articolul 7 din Tratatul UE, care poate duce la suspendarea dreptului de vot pentru o ţară membră, va fi aplicat de fiecare dată când este nevoie.
Deși statul de drept nu a fost axa centrală a discursului, ci unitatea Europei, președintele Juncker a fost tranșant și categoric atunci când a vorbit despre necesitatea ca fiecare stat membru să respecte legile justiției, pentru că, în caz contrar, va fi activat articolul 7. Acesta e deja activat în cazul Poloniei, s-a activat astăzi, miercuri, în cazul Ungariei, urmând ca respectarea statului de drept în România să fie pe agenda europeană la începutul lunii octombrie.
Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a îndeamnat la o reformare profundă a instituţiilor Uniunii Europene, care ar putea să conducă la ”concedierea” sa, relatează The Associated Press.
”Postul meu la conducerea Comisiei ar trebui să fie contopit cu cel al preşedintelui Consiliului European, pe care-l deţine în prezent polonezul Donald Tusk, cel care prezidează summiturile şefilor de stat şi de guverne ai ţărilor membre şi acţionează în numele lor”, a declarat luxemburghezul.
”Europa ar fi mai uşor de înţeles dacă la conducerea vasului s-ar afla un singur căpitan”, le-a spus el membrilor Parlamentului European (PE).
Orice decizie în acest sens implică modificări ale reglementărilor UE elaborate cu greu, prin Tratatul de la Lisabona, şi s-ar putea dovedi dificil de impus, întrucât este necesar ca modificările să fie adoptate în unanimitate de către statele membre UE.
Juncker a cerut, de asemenea, să fie modificat procesul decizional al blocului european în domeniul politicii externe – şi anume să se treacă de la luarea deciziilor în unanimitate la luarea lor cu o majoritate calificată, ceea ce presupune de obicei o majoritate de două treimi.
În vederea schimbării acestui proces de luare a deciziilor nu este necesară modificarea vreunui tratat, a subliniat şeful Comisiei.
“De fiecare dată când Europa vorbește cu o singură voce, se poate impune în fața celorlalți. Acolo unde e necesar, Europa trebuie să acționeze ca un singur om. Situația geopolitică ne arată că ora suveranității europene a venit. A venit ora ca Europa să își ia destinul în mâini. Europa trebuie să devină un actor suveran în relațiile internaționale. Suveranitatea europeană se naște din suveranitatea națională a statelor membre, ea nu înlocuiește ceea ce este propriu națiunii. Această convingere că uniți suntem mai puternici este esența Uniunii Europene. Europa nu va fi niciodată o fortăreață care să întoarcă spatele lumii. Europa nu va umili pe nimeni niciodată, va rămâne multilaterală, pentru că nu aparține doar câtorva”, a fost mesajul principal al lui Jean-Claude Junker.
“Europa trebuie să devină un actor global. Suntem deja plătitori globali”, a argumentat Juncker.
Președintele CE a vorbit despre situația fericită a Europei de astăzi, una de pace și de creștere economică, dar a făcut apel și la vigilență.
Nu de puține ori, a spus Juncker, istoria ne-a luat prin surprindere.
“Uneori, istoria în adevăratul sens al cuvântului se manifestă în viața națiunilor fără preaviz și uită să mai plece. Așa s-a întâmplat în timpul Primului Război Mondial, care a luat continentul prin surprindere. În 1913, europenii se așteptau să trăiască într-o pace durabilă și totuși un război fratricid a început un an mai târziu. Uniunea Europeană este garantul păcii, să ne bucurăm că trăim pe un continent care cunoaște pacea, grație Uniunii Europene“.
La o zi după discursul cu tente naționaliste al lui Viktor Orban, prezent, marți, la dezbaterea privind posibilitatea de a activa Art. 7 pentru Ungaria, Juncker a amintit și de ascensiunea naționalismelor, care ar putea periclita tocmai unitatea europeană.
“Să respectăm așadar mai mult UE și să nu-i afectăm imaginea, să spunem Da patriotismului care nu e dirijat contra altuia și să respingem naționalismul deșănțat îndreptat împotriva altora“.
Grecia a fost și ea amintită în discursul președintelui Juncker, la capitolul exemple pozitive.
“După ani dureroși și mari probleme sociale, Grecia a reușit să își ducă la bun sfârșit programul și să se ridice pe propriile picioare. Salut eforturile herculiene ale grecilor”.
Iată temele principale din discursul despre Starea Uniunii Europene (Surse: Ziare.com, G4Media, Hotnews):
– euro: Până anul viitor, ar trebui să ne ocupăm și de chestiunea rolului internațional al euro. Trebuie să facem mai mult ca moneda noastră unică să joace un rol adevărat pe scena internațională. Euro trebuie să devină imaginea și instrumentul unei noi Europe, mai suverane. Pentru asta, mai întâi trebuie să facem ordine la noi acasă, prin întărirea Uniunii Economice și Monetare. Uniunea Europeană ar trebui să aibă un ministru al Economiei şi Finanţelor, dar nu un buget şi un parlament separate ale zonei euro. Acest ministru ar fi totodată preşedintele miniştrilor de Finanţe al zonei euro şi ar răspunde în faţa Parlamentului European.
Înfiinţarea unui post de ministru UE al Finanţelor şi nu a unui post de ministru al zonei euro al Finanţelor – aşa cum a propus Franţa – este un efort de a preîntâmpina disensiuni între cele 27 de state care vor rămâne în Uniune după plecarea Marii Britanii, în 2019, potrivit unor oficiali europeni.
– securitatea: “Comisia Europeană vrea că PESCO să devină complet operațională, dar nu vom militariza UE, ce vrem este să fim mai responsabili și mai independenți. Doar o Europă puternică și unită poate proteja cetățenii”
– digitalizarea/Inteligența Artificială:: “Noi, europenii, pentru că suntem cea mai mare piață unică din lume, putem stabili norme pentru inteligență artificială. Galileo este un succes exclusiv european și putem fi mândri de asta”.
– alegerile europene: “Cele aproape 150 de zile care ne separă de alegeri pot aduce cetățenilor noștri dovada că Uniunea își poate respecta angajamentele luate la începutul acestui mandat, să surmonteze diferențele nord-sud și est-vest. Europa este prea mică pentru a se diviza”.
– Brexit: “Cerem guvernului britanic să înțeleagă că un stat care părăsește UE nu poate să aibă aceleași privilegii ca un stat membru. (…) CE, PE și toate celelalte state membre vor da întotdeauna dovadă de loialitate față de Irlanda, vrem să găsim o soluție creativă în ceea ce privește granița cu Irlanda de Nord. Brexit face această graniță mai vizibilă în Irlanda de Nord, și nu Uniunea Europeană. (…) Marea Britanie va rămâne un vecin foarte apropiat și un partener foarte apropiat”
– procurorul european:: “Noul procuror european va acționa și în combaterea terorismului, trebuie să îi putem urmări și transfrontalier, pentru că ei nu au granițe”
– parteneriat cu Africa: “Vrem să construim un nou parteneriat cu Africa (…) Planul de investiții lansat în urmă cu doi ani constă în 44 de miliarde de euro. Schimburile comerciale cu Africa nu sunt suficiente, trebuie să multiplicăm acordurile, un acord de liber schimb”
– summit-ul de la Sibiu (pe care l-a numit și cu numele german, Hermanstadt): : “Sibiu este momentul când va trebui să arătăm europenilor un mesaj de unitate. Europenii merită mai mult decât obiective confuze. Merită claritate în intenții, nu jumătăți de măsură și aproximări. Până la summit-ul de la Sibiu, trebuie să avem un acord de principiu pe bugetul UE după 2020”.
– deciziile de politică externă: “Trebuie să ne consolidăm capacitatea de a vorbi pe o singură voce, un singur glas.
Comisia Europeană propune vot cu majoritatea calificată în domenii privind politică externă. Vom face propuneri ca în anumite domenii, în ceea ce privește politica externă, să acționăm ca majoritate calificată. Tratatul permite Consiliului European să ia o decizie în acest sens”.
– declanșarea Art. 7: ” Comisia Europeană se va opune atacurilor asupra statului de drept. Rămânem preocupați de evoluția dezbaterilor din unele state membre. Articolul 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericol. (…) Respectul regulilor Justiției nu e opțional, ci obligatoriu”.
– presă:: “Libertatea presei nu trebuie pusă sub semnul întrebării în Europa. Nu există democrație fără o presă liberă”.
– divizarea Europei: “Contrar ambiţiilor Statelor Unite, Europa se va asigura că noi vom face planeta măreaţă din nou. (…) Aș vrea să apropiem Estul și Vestul. (…) Statele membre nu au ajuns încă la proporția corectă dintre responsabilitatea pentru suveranitatea lor și solidaritatea necesară între ele. Această solidaritate trebuie oferită de statele membre dacă vor ca zona Schengen, fără frontiere interne, să existe. Am fost și rămân împotriva frontierelor interne. Acolo unde există acum, trebuie desființate. Dacă ele rămân, ar fi un pas în spate inacceptabil. (…) Patriotismul este o virtute, naționalismul este o minciună și o otravă. (…) Iubesc Europa și voi continuă să o fac. Hai să arătăm Uniunii mai mult respect. Hai să nu-i mai terfelim numele și să începem să apărăm mai mult modul nostru de viață comun”.
– despre Turcia: ”Turcia se depărtează singură de UE cu pași uriași şi nu va deveni o ţară membră a blocului european în viitorul previzibil”. Juncker l-a criticat atât pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cât şi Guvernul de la Ankara, cărora le-a reproşat că au arestat jurnalişti şi că i-au catalogat pe unii lideri europeni drept ”fascişti şi nazişti”.
Discursul despre ”starea Uniunii Europene” a fost instaurat prin Tratatul de la Lisabona. Cu această ocazie, începând din 2010 încoace, preşedintele în funcţie al Comisiei Europene se adresează eurodeputaţilor, în faţa cărora prezintă bilanţul anului trecut şi liniile directoare ale acţiunii sale în anul următor.
Această reuniune, stabilită în septembrie, marchează totodată începerea sesiunii parlamentare europene.
La 14 septembrie, la o zi după discurs, Juncker se întâlneşte în direct, pe YouTube, cu cetăţeni europeni, pentru a le răspunde la întrebări.
Reamintim că, înainte de Sibiu, Jean-Claude Juncker va fi prezent la București, pentru Summit-ul celor Trei Mări din perioada 17-18 septembrie.
Leave a Reply