Instituţiile de control trimit mai multe sesizări către procurorii anticorupţie după ce se schimbă conducerea politică a ţării, a afirmat, miercuri, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la o dezbatere pe tema fraudelor în domeniul achiziţiilor publice, la care a participat şi procurorul general Augustin Lazăr.
“Dacă ne raportăm la modul în care suntem sesizaţi, trebuie arătat că schimbările politice generează anumite sesizări. Atunci când la nivelul Guvernului sau al altor instituţii publice sunt schimbări politice, creşte sau scade numărul de sesizări în funcţie de anumite fapte sau cu privire la anumite perioade de timp. (…) Deşi statul are atât de multe instituţii de control, acestea fac sesizări mai des după ce se schimbă conducerea politică, ceea ce nu e rău. Dar e rău că până la schimbarea conducerii politice avem mai des un comportament diametral opus, în care instituţii publice nici nu se constituie parte civilă în procesele în care statul a suferit o pagubă“, a spus Kovesi, la o dezbatere pe tema fraudelor în domeniul achiziţiilor publice.
Şefa DNA a precizat că au fost situaţii în care procurorii au fost sesizaţi doar cu privire la anumite persoane sau la anumite intervale de timp, deşi era vorba de fapte derulate de-a lungul mai multor ani, în care erau implicate mult mai multe persoane. În plus, unele sesizări se referă la fapte comise chiar şi cu nouă ani în urmă.
“Este foarte dificil să faci anchetă şi să administrezi probe la 9 ani sau la 10 ani de la comiterea faptei. Este important ca instituţiile să fie responsabilizate şi să nu aştepte 8 sau 9 ani pentru a sesiza o faptă penală, iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori“, a mai afirmat procurorul şef al DNA.
Kovesi a prezentat și un studiu făcut de DNA pe cazuri de abuz în serviciu săvârşite de autorităţile locale în domeniul achiziţiilor publice.
“Abordarea infracţiunilor pleacă de la prevenire la combatere. Noi am inversat puţin ordinea, tocmai pentru că în anchete am constatat că în frauda achiziţiilor publice sau în fenomenul abuzului în serviciu avem tipologii repetitive. Am considerat că întocmirea unui studiu în care să arătăm asta, poate fi un instrument util pentru celelalte instituţii. Am insistat pe această problemă a prevenirii. Nu vom rezolva problema corupţiei în România doar arestând inculpaţi, doar trimiţând în judecată funcţionari publici sau obţinând condamnări. Corupţia în România poate fi rezolvată dacă efortul investigativ al procurorilor este dublat de măsuri de prevenire şi de educaţie serioasă în anticorupţie“, a declarat Kovesi.
Studiul a fost făcut pornind de la 20 de cazuri instrumentate de DNA şi a avut în vedere trei criterii: inculpatul principal să fi comis cel puţin o infracţiune de abuz în serviciu, să aibă o funcţie publică la nivelul unei structuri a autorităţii locale, iar pentru infracţiunile comise instanţa să fi pronunţat o decizie definitivă de condamnare, perioada de referinţă fiind 2016-2017.
Procurorul şef al DNA a spus că principalele concluzii ale acestui studiu sunt că, pe lângă faptul că prin fraudarea achiziţiilor publice s-au creat prejudicii mari bugetelor, “a fost blocată calitatea vieţii în comunităţile respective“. “În foarte multe situaţii vorbim despre lipsa eficienţei mecanismelor de verificare şi control“, a arătat Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi a condus, miercuri, dezbaterea cu tema: “Frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice. De la combatere la prevenire”, organizată de DNA.
Leave a Reply