Preşedintele PSD Liviu Dragnea a ajuns marţi dimineaţă la ÎCCJ, unde ar urma să aibă loc ultimul termen în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, anunță News.ro.
UPDATE 2: Magistrații ÎCCJ au amânat marți pentru 29 mai pronunțarea sentințelor în dosarul „DGASPC Teleorman” în care Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.
Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016 iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017, având 14 termene de judecată.
Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, scrie stiripesurse.ro.
UPDATE 1: Procurorul DNA a cerut marţi condamnarea lui Liviu Dragnea la 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate azi ultimul termen al procesului în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la DGASPC Teleorman.
G4Media.ro transmite de la Înalta Curte cele mai importante momente:
12.36: În timp ce Liviu Dragnea fuma în curtea Înaltei Curţi, un protestatar i-a cerut să semneze petiţia “Fără penali în funcţiile publice”. Liviu Dragnea a spus că va semna după ce preşedintele Klaus Iohannis dă banii pe casele pierdute.
12.22 O ziaristă îl întreabă pe Dragnea: Ca să o parafrazez pe doamna Dăncilă, orice om ii este teamă e o pedeapsă? Dragnea răspunde: Oricărui om îi este teamă de o pedeapsă.
12.21: Liviu Dragnea către ziarişti despre pedeapsa cerută de DNA: Încă în România deciziile sunt luate de judecători
12.15: Avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a izbucnit către avocatul Bombonicăi Dragnea, chemându-l la ordine.
12.12: Se ia pauză până la 12.30.
12.10: Dragnea a ascultat extrem de atent cererile procurorului DNA. A bătut cu degetele în telefon în timp ce îl asculta pe procuror
12.06: Surpriză majoră: procurorul DNA cere suspendarea procesului pentru Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, pentru că şi-a plătit prejudiciul.
12.06: Procurorul DNA cere condamnarea lui Liviu Dragnea la 7 ani şi jumătate de închisoare cu executare. Procurorul DNA cere instanţei ca la Liviu Dragnea să se constate că faptele sunt concurente cu pedeapsa cu suspendare şi spune că se impune anularea suspendării conditionate a pedepsei din dosarul Referendumul
12.05: Procurorul DNA cere pentru inculpaţii Marica şi Marineci pedepse către minimum de 3 ani
12.01: Procurorul cere pedepse cu închisoarea cu executare pentru inculpaţi. Liviu Dragnea ascultă cu atenţie. Procurorul DNA cere condamnarea inculpaţilor Botorogeanu, Stoica şi Nicusor Gheorghe la o pedeapsa orientată catre minim pentru că au recunoscut faptele
11.40: Liviu Dragnea a consultat în timpul procesului site-uri cu undiţe, lansete şi cârlige. Între timp şi-a dat haina jos, în sală fiind foarte cald.
11.15: Un avocat a închis geamul pentru că se aud foarte tare strigătele protestatarilor
11.03: Procurorul DNA de şedinţă îşi susţine pledoaria finală de peste o oră. La final va anunţa pedeapsa pe care o cere pentru inculpaţi
11.01: În sala de judecată se aud strigăte puternice de afară de la protestatari anti-Dragnea
10.33: Procurorul DNA îşi continuă pledoaria, prezintă rechizitoriul şi acuzaţiile. Vorbeşte de peste jumătate de oră
10.08: Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, lipseşte de la ultimul termen de judecată. Este reprezentată de avocatul său
10.05: Liviu Dragnea ascultă îngândurat pledoaria procurorului DNA
9.58: Instanţa a anunţat că nu se va pronunţa astăzi, dar, având în vedere că cerectarea judecătorească e încheiată şi au loc pledoariile finale, decizia nu poate fi amânată prea mult. Practic, Liviu Dragnea nu mai poate spera la o amânare pe termen lung a procesului.
UPDATE: Informații de ultimă oră din sala de judecată, din procesul care se judecă la ICCJ unde Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu după ce a angajat două membre PSD în cadrul DGASPC Teleorman.
Conform RTV, procurorii susțin că faptele din dosar sunt concurente cu cele din dosarul Referendumului, astfel că pedeapsa cu suspedare din acel dosar trebuie să fie anulată.
La pauza de la proces, Liviu Dragnea a refuzat să facă comentarii, spunând doar că “În România, sentințele le dau judecătorii” şi precizând că va da declaraţii abia după finalizarea audierilor. Acesta a mai adăugat şi că „Eu pledez în continuare nevinovat, așa cum am pledat și până acum”.
La termenul precedent, avocatul fostei directoare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, Floarea Alesu, a cerut judecătorilor să comunice modalitatea în care au colaborat SRI şi DNA în baza protocolului încheiat între cele două instituţii, în instrumentarea dosarului. Instanţa a admis şi le-a cerut avocaţilor ca la termenul de astăzi să aibă pregătite pledoariile finale, deşi nu a declarat încă cercetarea judecătorească finalizată.
De altfel, avocatul Bombonicăi Prodana a şi scris pe Facebook marţi: “A sosit raspunsul pe protocolul cu SRI. Si vreo 47 de DVD-uri”
Şi tot el a afirmat că “instanţele nu mai pot condamna pentru abuz în serviciu cât timp nu se instituie legislativ un prag valoric“, invocând decizia CCR tocmai în legătură cu acest dosar.
“Asta pentru cine spunea că prin achitarea prejudiciului am recunoscut fapta (a noastră şi a altora)”, conchide el.
“Omisiunea legiuitorului României de a pune de acord prevederile abuzului in serviciu, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. 1 din Constituţie, cu deciziile Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate care privesc acest articol de lege, are ca efect direct şi de neînlăturat lipsa de certitudine cu privire la existenţa normei de incriminare, respectiv INCERTITUDINEA legii penale“, mai argumentează el.
„Cererea constă în a se transmite o adresă către Parchet prin care să se solicite în ce a constat cooperarea între cele două instituţii, SRI şi DNA, în instrumentarea acestui dosar. Am depus şi un document, o adresă din timpul urmăririi penale către serviciul tehnic, care precizează că în cauză beneficiar secundar este o unitate militară a SRI. Solcităm să cereţi DNA şi SRI în ce a constat cooperarea pe timpul derulării acestui dosar”, a spus atunci avocatul Floarei Alesu, în cadrul procesului.
La rândul său, avocatul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a susţinut cererea.
Procurorul DNA a afirmat, însă, că cererea are termeni foarte vagi, în condiţiile în care nu au fost precizate probele care ar fi fost afectate.
Avocatul fostei directoare a DGASPC Teleorman a răspuns că exact aceste aspecte vrea să le afle.
„Nu cred că am fost de neînţeles. Mi se reproşează că nu am indicat în complet anumite mijloace de probă care ar fi fost afectate. Păi eu chiar asta vreau să aflu, acesta este temeiul cererii. Trebuie să ştim toţi din această sală şi nu numai care au fost modalităţile în care s-au administrat probele. Un procuror care abdigă de la principiile sale şi dă relevanţă acestui protocol nu poate face urmărirea legal”, a susţinut avocatul.
Instanţa a admis cererea.
Precedenta şedinţă s-a desfăşurat în absenţa şefului Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, care se află miercuri şi joi într-o vizită oficială în Israel.
Liviu Dragnea, acuzat că ar fi intervenit pentru angajarea la DGASPC Teleorman şi menţinerea în funcţie a două angajate care lucrau de fapt la PSD, a fost audiat la instanţa supremă, în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director.
Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: “Eu mă întreb firesc – ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume“.
Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.
La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor “bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas “ţinta DNA”: “Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”.
Procesul a durat mai bine de şapte ore, Dragnea spunându-le jurnaliştilor, la ieşire, că el a spus adevărul în instanţă şi că este obosit. La sediul instanţei supreme a fost mobilizat un număr mare de jandarmi, iar în faţa instanţei supreme s-au aflat şi protestatri #rezist.
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat “La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. “În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
Leave a Reply