Miliardarul Gabriel Comănescu, proprietarul unei flote de nave și platforme de foraj marin, a folosit cu succes rețeta financiară malteză, scrie Rise Project, cu referire la imperiul offshore deținut de Comănescu în Malta.
Rise Project scoate la lumină operațiunile prin care s-a constituit și consolidat imperiul maltez, compus din 26 de firme, în timp ce companiile românești ale lui Comănescu, reunite în Grup Servicii Petrolier SA (GSP) Constanța, se decapitalizau. Mai exact, în timp ce firmele malteze bifau beneficii de zeci de milioane de lei fiecare din contracte spectaculoase cu Gazprom, OMV și alți coloși petrolieri, GSP raporta în România pierderi de aproape 150 milioane de euro în ultimii 6 ani.
Jurnaliștii documentează, printre altele, modul în care actualul ministru de finanțe Ionuț Mișa – pe vremea când, în 2016, conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF – i-a reeșalonat lui Comănescu un prejudiciu de 30 milioane de euro adus statului român. Acesta provenea din transferul unor platforme petroliere din patrimoniul GSP în cel al firmelor malteze și a făcut și obiectul unei cercetări penale.
În iunie 2012, Comănescu ar fost suspectat de evaziune fiscală de către procurori în operațiunea de transfer către firmele malteze a platformelor Saturn, Jupiter, Prometeu, pentru suma totală de 74 milioane euro. Dosarul s-a închis după trei ani, în 2015, fiindcă inspectorii ANAF, solicitați să evalueze evaziunea, nu au putut spune dacă statul a fost sau nu prejudiciat prin transfer.
În 2016, ANAF s-a ”răzgândit” și a stabilit că GSP-ul lui Comănescu trebuia să plătească statului român 30 de milioane de euro TVA pentru tranzacțiile cu platforme, sumă care a inclus și penalități.
Între 5 și 20 mai 2016, GSP a avut conturile blocate. Comănescu a apelat la actualul ministru al finanțelor, Ionuț Mișa, care conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF. Ionuț Mișa a ridicat sechestrul si a eșalonat datoria pe 30 de luni la o rată de 1 milion de euro. Astfel, ANAF a devenit proprietarul temporar al navei Neptun, evaluată la 37,5 milioane de euro. Pe 20 decembrie 2016, actualul ministru Mișa a constatat că Gabriel Comănescu nu s-a ținut de cuvânt și n-a plătit ratele, așa că a anulat înțelegerea inițială. Tot Mișa a căzut din nou la pace două zile mai târziu, când a semnat o nouă eșalonare a datoriilor și, în plus, a iertat compania de o altă datorie de peste 1 milion de euro.
Pentru că nu a fost de acord cu amenda fiscului, miliardarul Comănescu a apelat la instanță. Ecuația procesului este simplă: Comănescu spune că platformele sunt nave maritime și că nu trebuie să plătească TVA pentru tranzacție, iar ANAF afirmă că nu sunt nave și susține contrariul în privința taxelor.
ANAF l-a amendat cu 30 de milioane de euro (TVA și penalități) pentru vânzarea platformelor în Malta; Comănescu s-a plâns că a fost sancționat pe nedrept pentru că legea e de partea lui. A invocat o prevedere fiscală care spune că atunci când o navă este vândută între două companii din Uniunea Europeană, tranzacția este scutită de TVA. Fiscul a arătat că platformele de foraj sunt parțial nave: sunt nave doar când se deplasează la locul unde forează. Procesul a început în octombrie 2017 și se va reduce la o alegere simplă: dacă judecătorul decide că platformele de foraj navighează precum orice alt vapor, statul pierde cei 30 de milioane de euro.
Un alt studiu de caz documentat de Rise Project este subcontractarea de la Gazprom a construcției magistralei submarine de gaze prin care s-a s-a alimentat orașul Soci la Olimpiada de iarnă din 2014, pentru care GSP ar fi încasat 313 milioane de euro.
Afectați de opțiunea lui Comănescu pentru fiscul maltez în dauna celui românesc sunt, potrivit Rise Project, și o parte dintre angajați, specialiști de elită în construcții petroliere marine, care nu și-au luat salariile de 10 luni.
Recrutați și angajați de firmele malteze, oamenii care au ajuns să lucreze, de fapt, cu Gabriel Comănescu nu se pot adresa instanțelor românești, iar avocații de drept internațional au tarife pe care ei nu și le permit. Singura soluție pe care unii dintre au găsit-o a fost greva foamei, care le-a dat câștig de cauză. Pe același model, alți cinci specialiști au intrat în grevă pe 25 octombrie, cu speranța că-și vor recupera, fie și eșalonat, lefurile restante.
Leave a Reply