Comisia Iordache a început modificarea Codului de Procedură Penală. Ce modificări au fost făcute

Articolul 71 privind temeiul strămutării se modifică astfel: Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă ce rezultă din probe sau indicii temeinice. 

Articolul 64 aliniatul 1 se modifică în sensul că „judecătorul este incompatbil dacă există indicii temeinice că imparțialitate judecătorului este afectată”. Amendamentul nou introdus nu a fost susținut de Opoziție

 

Modificări efectuate. Amendamentele CSM și MJ însușite de comisie și adoptate

Articolele adoptate

articolul 47 – Excepțiile de necompetență
(1) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești.
(2) Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți”. MJ

La articolul 39 alineatul (1), litera d) se abrogă.

Competența art 40 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de chestori, de generali, mareşali şi amirali.”

La articolul 38 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„g) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului şi de adjuncţii Avocatului Poporului;”

La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de tribunale, precum şi  împotriva celor pronunţate în primă instanţă de judecătorii, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului.”

La articolul 36, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Tribunalul judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii în cauzele privind infracţiuni pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau cu privire la care poate interveni împăcarea CSM

Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 31 Avocatul asistă sau reprezintă părţile ori subiecţii procesuali pe tot parcursul procesului, în condiţiile legii.”

 

Amendament CSM acceptat la articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) În cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar reprezentantul legal al acesteia renunţă la pretenţiile civile formulate sau, după caz, încuviințează actul de renunţare al persoanei vătămate, procurorul poate continua acţiunea civilă.” 

Una din primele modificări se referă la interzicerea comunicărilor publice în cursul urmăririi penale sau al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară.

Cu o zi în urmă,  la dezbaterille generale PSD a introdus un nou amendament potrivit căruia organele judiciare pot fi intimidate. Mai exact se introduce un nou alineat care prevede că procurorul poate fi tras la răspundere dacă dispune o măsură privativă de libertate în cazul unui inculpat dacă ulterior acesta este achitat.

„Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată cu excepția cazului în care survine dezicriminarea faptei a urmare a modificărilor legislative interveniție ulterior pentru orice motiv sau daca la data dispunerii măsurii privării de libertate existăo cauză de încetare a procesului penal” (PSD)

Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, un denunţ trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii, prevede proiectul depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache de modificare a Codului de procedură penală, care urmează să intre in dezbaterea comisiei speciale pe care o conduce fostul ministru. Mai mult, în forma depusă, articolul subliniază faptul că o condamnare nu poate fi dispusă numai pe baza unui denunț. Astfel, la articolul 290, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.”

Modificările la Codul de Procedură Penală introduc o nouă cale de revizuire, respectiv atunci când hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Exact această situație a fost invocată de Liviu Dragnea când a atacat la Înalta Curte decizia de condamnare în dosarul Referendumul, invocând faptul că la redactarea hotărârii nu au participat două judecătoare, care se pensionaseră între timp. Atunci, contestația sa a fost respinsă.

Un alt articol controversat din proiectul de amendare a Codului penal l-ar putea viza pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este judecat pentru mărturie mincinoasă. În proiect este introdusă o nouă prevedere potrivit căreia nu se consideră infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează și nici simpla divergență de mărturii într-un proces, dacă nu există alte probe directe care să arate caracterul mincinos al mărturiei.

Prevederile din Codul penal privind abuzul în serviciu vor fi modificate, chiar dacă nu au fost încă introduse în propunerile legislative de amendare a legislației penale depuse miercuri de deputatul PSD Florin Iordache. Precizarea a fost făcută chiar de președintele PSD, Liviu Dragnea, judecat într-un dosar pentru abuz în serviciu. ”Pe abuzul în serviciu sunt mai multe variante. Sunt 14 variante. (…) Se va modifica și acest articol”, a spus Dragnea, adăugând că Iordache așteaptă propuneri în acest sens și că a decis să nu-l introducă în inițiativele depuse miercuri pentru că subiectul a fost prea ”mediatizat” și nu a vrut să înceapă cu el.

Proiectul de modificare a Codului penal depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache prevede precizări suplimentare la definiția grupului infracțional organizat. Mai exact, “nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

Eliberarea condiționată, relaxată drastic: Un deținut ar putea ieși din pușcărie dacă a executat jumătate din pedeapsă (proiect)
Proiectul de modificarea a Codului Penal, publicat miercuri pe site-ul Camerei Deputaților, prevede că un deținut va putea fi eliberat condiționat după ce a executat jumătate din pedeapsă, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani. Potrivit actualului Cod Penal, un deținut poate fi eliberat condiționat dacă a executat două treimi din pedeapsă.

• Principalele modificari ale Codului penal și de procedură penală: Atac la instituția denunțătorului; Se redefinește mărturia mincinoasă si grupul infracțional; Conversații interceptate care nu mai pot fi folosite; O nouă cale de revizuire a sentințelor; Urmează abuzul in serviciu