”Controlul Justiţiei înseamnă abolirea ei, au făcut-o comuniştii!” Cine spune asta?

”Sub masca independenţei de ministrul-politician, pericolele se multiplică în noul proiect de modificare a Justiţiei promovat de PSD-ALDE şi anunţat de Florin Iordache. Controlul Justiţiei înseamnă abolirea ei, au făcut-o comuniştii cu activiştii lor specializaţi”, afirmă prof. univ. dr. Valerius M. Ciucă de la Facultatea de Drept a Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg (2007-2010), într-un interviu pentru Ziare.com

Proiectul Iordache presupune două pericole majore: anchetă specializată pe magistraţi, un fel de vânătoare de vrăjitoare, şi raportul în Parlament,  precizează profesorul Valerius Ciucă.

Iată principalele afirmaţii ale fostului judecător european:

* Infracţiunea de abuz în serviciu, ca atare, ar fi aneantizată de introducerea unui prag al prejudiciului. “A lăsa la luminile judecătorului” este cea mai bună soluţie pentru a evita injustiţia.

* DNA nu şi-a depăşit atribuţiile în cazul Belina. Este cel puţin amoral să încapsulezi în sacralităţi şi imunităţi nelegitime operaţiuni nelegale.

* Dacă ar fi existat o DNA a vremurilor trecute, am fi scăpat şi de Holocaust, dar şi de 30 decembrie din damnatul an uzurpator de Coroană şi suveranitate.

*Justiţia română a devenit un model prin eficiență şi mulţi confraţi din străinătate şi-ar dori un sistem de acest gen, admirabil prin efectele-i pozitive de responsabilizare a actorilor politici.

* “Recursul compensatoriu” disimulează o graţiere parţială insolită, fără limite temporale, fără indicaţii calitative privindu-i pe beneficiari, fără definirea componentelor puniţiunii. Nu există exigenţe europene cărora să li se răspundă prin grațieri disimulate.

* Se ajunge la un paradox: toţi îşi doresc “condiţii necorespunzătoare” pentru a beneficia de purjarea unei părţi importante din pedeapsă. Nu-i ofensatoriu lucrul acesta pentru ideea de justiţie, oare?

* Controlul judecătorului, purtător singular şi indivizibil de putere etatică, îi revine doar altui judecător, pe care normele de procedură îl desemnează pe baza de competenţă, nu de circumstanţe aleatorii.

Puteți citi interviul integral aici.