Cum o execută Liviu Dragnea & Jandarmeria pe Carmen Dan

• Ce spun legile în vigoare, cum a acționat MAI și ministrul Carmen Dan, ce declară actorii politici și instituționali și adevărul despre farsa ”loviturii de stat”

Carmen Dan s-a ferit ca necuratul de tămâie să spună răspicat că protestele de pe 10 august ar fi fost o lovitură de stat.

Nu fiindcă iubește adevărul, ci fiindcă această minciună gogonată pusă în circulație de șefii, colegii și subalternii ei îi poate face ”cadou” un nedorit dosar penal.

Fiindcă ea, ca ministru de interne, în cazul unei tentative reale de lovitură de stat, nu putea să stea cu mâinile în sân: avea niște obligații legale a căror neexecutare este pedepsită de lege.

Vă propun în continuare să vedem ce spun legile românești în vigoare despre obligațiile ministrului de interne în cazul unei reale crize în domeniul ordinii publice.

Într-o astfel de situație nu se acționează după ureche, ci ca la carte, ”biblia” fiind Hotărârea de Guvern 1152 din 2014, privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică.

Hotărârea de guvern desființa o hotărâre anterioară care data din 2008, adoptată de guvernul Tăriceanu. Și ca să fim exacți, HG 1152 a fost semnată de Victor Ponta și contrasemnată de o serie dintre miniștrii cabinetului său: vicepremierul Gabriel Oprea, secretarul SGG Ion Moraru, miniștrii Liviu Dragnea, Bogdan Aurescu, Mircea Dușa, Darius Vâlcov, Nicolae Bănicioiu, Grațiela Gavrilescu, Mihai Tudose, Sorin Grindeanu și Daniel Constantin.

O primă paranteză: domnii Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, cărora le plac doar legile date de ei, nici măcar nu pot da vina pe legile strâmbe ale adversarilor din statul paralel. Ambii au contrasemnat HG 1152 din 2014: Dragnea în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar Vâlcov în calitate de ministru al Finanțelor Publice.

A doua paranteză: Cine taie parte-și face, așa că hotărîrea de guvern îl pune în fruntea bucatelor pe vicepriministrul pe probleme de Ordine Publică și Siguranță Națională, respectiv Gabriel Oprea și abia apoi pe ministrul de interne.

În cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă nu a mai existat un vicepremier fără portofoliu, cu atribuții în coordonarea domeniului de Ordine Publică, așa încât deciziile în materie îi aparțin în întregime lui Carmen Dan, ministru de Interne în toate cele trei guverne.

Ce trebuia să facă ministrul Carmen Dan în caz de tentativă de lovitură de stat

• Ministrul Carmen Dan – care a fost pe 10 august 2018 la Ministerul Afacerilor Interne de vineri de la prânz până sâmbătă la ora 03.00 – trebuia în primul rând să constate criza în domeniul ordinii publice.

Articolul 2, punctul b din HG 1152 definește ”criza în domeniul ordinii publice” drept ”situația care prin natura, complexitatea, amploarea și intensitatea sa amenință sau pune în pericol viața și sănătatea populației, mediul, proprietatea, stabilitatea politică, economică ori socială, ordinea și valorile constituționale sau îndeplinirea obligațiilor internaționale ale statului și care face necesară adoptarea de măsuri specifice, prin acțiunea unitară a instituțiilor și autorităților cu competențe în domeniu”

• După constatarea existenței crizei de ordine publică, se impunea pasul următor prevăzut de lege pentru Carmen Dan: solicitarea de întrunire a Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică (CNCAOP).

Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică nu funcționează nici el după ureche.

Potrivit articolul 3 din HG 1152, Centrul Național se constituie și funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, și are în compunere: Centrul de decizie, Centrul de consultanță și Centrul Național de Conducere Integrată, denumit în continuare C.N.C.I.

În cazul dat ne interesează Centrul de Decizie.

Articolul 4 din HG 1152 reglementează componența Centrului de Decizie: Centrul de decizie funcționează ca organism interinstituțional din care fac parte: secretarul de stat pentru ordine publică, secretarul de stat, șef al Departamentului Situații de Urgență, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, subsecretarul de stat pentru ordine publică, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Informații și Protecție Internă, directorul general al Direcției generale management operațional, inspectorii generali ai Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Imigrări și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și câte un reprezentant din partea fiecărei instituții nominalizate în anexă, la nivel de secretar de stat sau subsecretar de stat, secretar general ori adjunct al conducătorilor acestora.

La articolul 9 din HG 1152 găsim atribuțiile Centrului de Decizie din Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică.

Am extras de aici ca să vă spunem și dumneavoastră care sunt principalele sarcini ale ministrului de Interne Carmen Dan, în calitate de conducător al Centrului de Decizie din CNCAOP.

• Să propună Consiliului Suprem de Apărare a Țării măsuri pentru ridicarea graduală a capacității operaționale a forțelor și să asigure aplicarea acestor măsuri, în vederea înlăturării efectelor situațiilor speciale și contracarării acțiunilor îndreptate împotriva ordinii constituționale
• Să asigure executarea misiunilor specifice de către structurile ministerului, conform competențelor și planurilor de acțiune întocmite în acest sens
• Să solicite, în cadrul cooperării, participarea la gestionarea situațiilor speciale și de criză în domeniul ordinii publice a instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și a altor instituții și autorități publice, potrivit atribuțiilor stabilite pentru acestea prin lege
• Să informeze prim-ministrul, Președintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Parlamentul asupra stadiului realizării măsurilor stabilite și a principalelor evoluții, pe timpul stării de urgență și în situații speciale și de criză

Și ca să nu existe nici o îndoială în legătură cu rolul ministrului de interne în Centrul de Decizie, iată ce conține articolul 5 din HG 1152:

 (1) Centrul de decizie se întrunește în ședințe ori de câte ori situația o impune, la solicitarea ministrului afacerilor interne, ori a conducătorilor celorlalte instituții publice reprezentate.

(2) Ședințele Centrului de decizie sunt conduse de ministrul afacerilor interne, sau, în lipsa acestuia, de persoana desemnată de acesta.

(4) La ședințele Centrului de decizie pot participa în calitate de invitați și reprezentanți ai altor instituții sau autorități publice, ai organizațiilor patronale și sindicale și ai unor persoane juridice de drept public sau privat care îndeplinesc funcții de sprijin în prevenirea și gestionarea situațiilor speciale și de criză.

Ce a făcut ministrul Carmen Dan pe 10 august 2018

În data de 10 august 2018, pe întreg parcursul protestelor din Piața Victoriei, ministrul Carmen Dan nu a convocat Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică (CNCAOP).

Nu o spunem doar noi, a declarat acest lucru și Carmen Dan în mai multe rânduri, după consumarea evenimentelor.

Neconvocarea CNCAOP demonstrează că nimic din ce s-a întâmplat pe parcursul acelei zile nu a fost atât de grav încât să să-i permită ministrului de Interne sau altor oficiali din structurile MAI, inclusiv din zona de informații, să constate ”criza în domeniul ordinii publice” și să pornească tăvălugul de acțiuni descris mai sus, conform HG 1552.

Cum motivează ministrul Carmen Dan că nu a convocat Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică

Carmen Dan a explicat ulterior de ce nu a convocat Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică (CNCAOP) înainte de miting sau în timpul acestuia: ”Nu erau informații care să indice un pericol deosebit la stabilitatea economică, socială. (…) Informațiile indicau riscul unor violențe punctuale, dar nu se preconiza prezența unor grupuri de pătrundere în guvern, (…) ori alte asemenea elemente care ar fi putut reprezenta risc constituțional, de aceea nu s-a dispus întrunirea CNCAOP înainte (…) Din surse deschise (media, rețele de socializare n.red.) existau mesaje de radicalizare în sensul promovării violenței și din această cauză a fost nevoie de aducerea unor forțe din alte județe, dar violența nu s-a generalizat la nivelul întregului oraș pentru a fi necesară întrunirea CNCAOP în timpul mitingului.”

Ce spune Codul penal despre acțiunile împotriva ordinii constituționale

Articolul 397 din Codul Penal reglementeză acţiunile împotriva ordinii constituţionale care se pot asimila unei lovituri de stat și are două aliniate:

(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cum acțiunea armată iese din discuție chiar și pentru mintea înfierbântată a lui Liviu Dragnea, afirmațiile liderului PSD ar trebui să aibă acoperire cu referire la aliniatul 2 din articolul 397 din Codul Penal.

Dar dacă ar fi măcar un sâmbure de adevăr în afirmațiile lui Liviu Dragnea despre lovitura de stat sau în plângerea Jandarmeriei adresată DIICOT, cum își explică domnii Dragnea și Cucoș că ministrul Carmen Dan nu a constatat criza și nu a convocat în 10 august Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică?

Nu știm care sunt probele depuse la Parchetul General de către Liviu Dragnea și la DIICOT de către Sebastian Cucoș, fostul șef al Jandarmeriei, în susținerea acuzațiilor lor, însă, dacă acestea ar fi reale, ele ar pune-o în reală dificultate pe Carmen Dan.

Neîndeplinirea obligațiilor legale ce-i reveneau conform HG 1152 din 2014 enunțate mai sus poate atrage răspunderea penală a ministrului de interne Carmen Dan pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de articolul 297 din Codul Penal.

Cine și ce a declarat despre ”tentativa de lovitură de stat” din 10 august

Viorica Dăncilă într-o scrisoare către preşedintele Uniunii Europene Jean-Claude Juncker şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: ”Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forţare a cordoanelor de jandarmi şi de incendiere a unor obiective în spaţiul public (…) Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.”

Liviu Dragnea, clarvăzătorul de lovituri de stat, pe 21 august într-o emisiune la Antena 3: ”Eu am văzut o tentativă de lovitură de stat eşuată. Asta am văzut eu. Asta se dorea. Asta se vorbea pe reţelele de socializare. (…) Asta se vorbea, ajungeau la mine foarte multe ziceri ale unora, vorbeau ‘domne, staţi, n-o să mai fie legile justiţiei, că gata, s-a organizat, va fi o răzmeriţă, se dă Guvernul jos şi luăm noi puterea’. Şi s-a văzut. Adică ceea ce a făcut Iohannis cu acel mesaj, acea postare pe Facebook, iresponsabilă din partea unui şef de stat, să descurajezi jandarmii, care au acţionat conform legii, conform regulamentelor lor, mult mai slab decât acţionează jandarmii şi forţele de ordine în alte ţări din UE sau din SUA, şi tu să inciţi în continuare la violenţe, exact în minutele în care acea fată-jandarm mai avea puţin şi era linşată efectiv acolo de nişte brute, de nişte animale. Toţi cei care dădeau cu pumnii, cu picioarele în acea fată, ăia erau oameni? Ăia erau protestatari paşnici? Acolo era vorba de intervenţia nejustificat de mare a Jandarmeriei? (…) A fost o organizare paramilitară foarte bine pusă la punct. Asta am văzut. Şi sunt convins că asta a fost. O tentativă de lovitură de stat, de a da jos Guvernul prin violenţă, pentru a duce la capăt dorinţa lui Iohannis”.

Dragnea a precizat că a vorbit la telefon în seara zilei de 10 august cu Viorica Dăncilă și Călin Popescu-Tăriceanu, dar nu şi cu ministrul de interne, Carmen Dan: “Da, şi sigur că am discutat despre ce se întâmplă, urmărea şi dumneaei (primul ministru Viorica Dăncilă, nota redacției) pe tabletă, urmărea Antena 3 am înţeles. Cu doamna ministru de interne nu am vorbit, pentru că doamna ministru de interne avea nişte atribuţiuni foarte clare în acest tip de evenimente şi nu am putut să interferez, nici nu m-a sunat, nici nu am sunat-o”.

Liviu Dragnea, pe 9 septembrie la Antena 3: ”Sunt suficiente elemente ca să vorbim de o tentativă de lovitură de stat. Au fost proteste finanțate, se pare că și din extern (…) Eu am auzit că vor ieși săptămâna viitoare. Eu nu m-am folosit niciodată de zvonuri. E mai puțin important de unde (am auzit – n.r.).Vor ieși informații despre faptul că s-au finanțat aceste proteste, că au fost organizați paramilitar, că au provocat întotdeauna jandarmii, au încercat să intre prin forță în Guvern. Asta a fost o lovitură de stat”.

Liviu Dragnea pe 14 septembrie, după audierea la Parchetul General: „Am fost citat ca martor în legătură cu afirmațiile despre tentativa de lovitură de stat. Am prezentat procurorului dovezile la aceste afirmații”.

Foarte important, Dragnea a declarat presei că nu a depus niciun document în acest sens, de unde se deduce că sunt dovezi verbale sau indicii despre persoanele care i-au dat informațiile.

Klaus Iohannis, pe 12 septembrie, despre lovitura de stat și finanțarea externă a protestelor: ”Nu am astfel de date”.

Eduard Hellvig, șeful SRI, în audierile de la Comisia de Control a SRI: Serviciul Român de Informaţii a transmis mai multe note Ministerului de Interne şi Jandarmeriei şi înainte şi după evenimentele din 10 august, inclusiv informaţii că exista pericolul ca protestul paşnic “să escaladeze”. Nici o referire la presupusa lovitură de stat sau finanțări externe.

Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei ”Vlad Țepeș” după întâlnirea cu procurorii: ”Nu am avut informații despre o presupusă tentativă de lovitură de stat”

Gheorghe Nucu Marin, secretar de stat în MAI, numărul doi în minister: ”Nu am avut informații despre tentativa de lovitură de stat”

Mihai Mărculescu, șeful DGIPI a refuzat să facă declarații după audierile de la Parchetul General. „Directorul general al DGPI a participat la o şedinţă de lucru la sediul Parchetului General. Din motive obiective , informații detaliate despre agenda ședinței şi temele discutate nu se pot oferi”, a anunțat Direcția Generală de Protecție Internă într-un comunicat de presă.

Mărculescu putea să o informeze doar pe Carmen Dan, căreia i se subordonează direct, nu și pe Liviu Dragnea, cu care nu are o relație instituțională.

Jandarmeria Română, prin Sebastian Cucoș, pe 11 septembrie, a depus plângere penală în cazul mitingului din 10 august. Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime: ”Sesizarea a fost înregistrată marți și a fost făcută de Jandarmeria Română, iar faptele se referă la infracțiuni împotriva ordinii constituționale”

Carmen Dan, după ce Jandarmeria Română a depus la DIICOT o plângere penală privind o tentativă de lovitură de stat: ”Un înscris care semnalează anumite aspecte … Numiți-l sesizare, numiți-l proces-verbal… Este un înscris care a fost înregistrat la DIICOT (…) Nu eu sunt cea care trebuie să stabilească ce a fost (pe 10 august – n.red). Sunt instițutii abilitate care, în baza tuturor înscrisurilor, probelor, documentelor și verificărilor făcute ulterior, trebuie să stabilească ce a fost în spatele acestor evenimente.” 

În loc de concluzii, câteva întrebări și considerații personale

Parchetul trebuie să verifice informațiile din surse deschise potrivit cărora Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică (CNCAOP) a funcționat, dar nu în forma prevăzută de lege.

Mai exact, Carmen Dan nu putea să convoace CNCAOP pentru o farsă lesne de constatat de către specialiștii ce compun acest consiliu.

Ei ar fi văzut imediat ceea ce au văzut românii, în Piața Victoriei sau la televizor, că NU a existat o situație de criză în domeniul ordinii publice.

Dar au existat voci care susțin că ministrul a fost consiliat pe timpul evenimentelor de oameni care fie nu au nici o legătură cu ministerul, fie lucrează acolo, dar dețin funcții politice, deci sunt numiți de PSD. Nu în ultimul rând, sursele deschise vorbesc de comunicații permanente ale centrului de decizie constituit ad-hoc de ministrul de interne cu palatul Scroviștea, reședința lui Liviu Dragnea.

99,99% din cei peste 100.000 de români prezenți la proteste au manifestat pașnic. Procurorii știu mai bine decât noi că identificarea, găsirea, extragerea și izolarea provocatorilor din mulțime era exact treaba pentru care jandarmii sunt plătiți, prin fișa postului.

Cu toate acestea, au fost aduși jandarmi din alte județe, iar aceștia, fapt probat de furtul pistolului Ștefaniei Nistor, au avut în dotare armament și muniție de război. De ce s-a întâmplat asta dacă nu era o situație de criză? Cine a dat aceste ordine?

Inclusiv primarul Gabriela Firea a confirmat că jandarmii aduși din alte județe au fost cazați în condiții inumane, că au fost izolați informațional și că li s-a spus că e stare de război, iar o lovitură de stat s-ar afla în plină desfășurare.

De ce liderii politici ai coaliției, dar și capii Jandarmeriei, au prezentat înaintea evenimentelor predicții despre violențe, pregătind opinia publică pentru ceea ce, culmea, avea să se întâmple?

Cine a derulat acest scenariu, cine i-a spus lui Paraschiv că există jandarmi morți, cine a denaturat diagnosticul Ștefaniei Nistor, ce probe sunt pentru pungile cu urină și fecale, pentru mașina cu sticle incendiare și pentru alte asemenea alegații siderante ale liderilor Jandarmeriei?

Pe lângă verificarea tuturor informațiilor din surse deschise – și sunt mult mai multe decât cele câteva enuțate de noi –  este necesară și evaluarea daunelor aduse României de declarațiile unor lideri ca Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Carmen Dan, declarații care au făcut, alături de imaginile de la protest, înconjurul lumii.

Nici un om politic, indiferent de interesele proprii sau ale taberei politice din care face parte, nu poate acționa împotriva intereselor naționale ale României. Dacă exprimările liderilor politici legate de evenimentele din 10 august 2018 sunt elemente constitutive ale unor infracțiuni, rămâne să stabilească procurorii. Și să-i trimită în judecată pe acești lideri, în virtutea separației puterilor, condiție sine-qua-non a statului de drept.

Post scriptum

Închei cu o considerație personală. Dacă Liviu Dragnea & comp ar fi putut să o scoată țap ispășitor pe Speranța Cliseru, prefectul Capitalei, nu s-ar fi trecut la planul B, cel al fantomaticei ”lovituri de stat”.

Fiindcă Gabriela Firea, spre deosebire de șeful PSD, nu-și trădează oamenii devotați și a dovedit că știe să lupte pentru ei, Dragnea a scos la bătaie ”țapul ispășitor” numărul 2, Carmen Dan. Ca semnatar al HG 1152 din 2014, Liviu Dragnea știa bine la ce o expune pe Carmen Dan cu declarațiile despre ”lovitura de stat”.

A urmat plângerea penală a Jandarmeriei, despre care Carmen Dan susține, apărându-și pielea, că e un simplu proces verbal…

Pe ayatollahul Liviu Dragnea n-a îndrăznit să-l contrazică, spunând că asta e sarcina procurorilor. Însă, repet, încheind cum am început, s-a ferit ca necuratul de tămâie să pronunțe sintagma ”lovitură de stat”.