OUG privind insolvența, o formă mascată de amnistie fiscală sau de naționalizare?

• Companii precum Tel Drum și Interagro ar putea scăpa de datoriile la stat, în schimbul cedării unor acțiuni. Unii analiști susțin că asta înseamnă amnistie mascată, alții apreciază că este vorba de naționalizare, tot mascată

Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), explică pentru portalul de știri Hotnews ce ascunde proiectul de ordonanță de urgență prin care ministrul Eugen Teodorovici vrea să modifice legea insolvenței. Jurnaliștii de la Hotnews mai explică cum firme cu datorii consistente, precum Tel Drum sau Interagro, ar scăpa de ele, cedând statului un pachet de acțiuni. 

Alți analiști, consultați de cotidianul ”Adevărul”, susțin că proiectul lui Teodorovici este, de fapt, „o naţionalizare mascată” a firmelor private aflate în dificultate financiară, absolut neconstituţională, având în vedere că încalcă dreptul la proprietate.

La rându-le, G4Media.ro și Supervizor.ro  trec în revistă modificările propuse de Ministerul Finanţelor Publice și de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

• Analiza Hotnews: 

”Noul proiect de modificare a legii insolvenței ar putea ajuta o serie de oameni de afaceri să scape de datoriile la stat ale companiilor pe care le controlează, prin intrarea statului în acționariat, pe o poziție minoritară. Astfel, statul, care este acum pe poziția a doua la masa credală în recuperarea datoriilor, după angajați, ar putea să nu mai recupereze nimic. Pe lângă faptul că se ajunge în situația unor minusuri la bugetul de stat, există și posibilitatea de a încuraja astfel de comportamente, potrivit specialiștilor consultați de HotNews.ro.

De exemplu, în cazul Tel Drum, companie despre care s-a vehiculat că este controlată de Liviu Dragnea și care și-a cerut anul acesta insolvența, creanțele bugetare însumează peste 12 milioane lei conform G4media.ro. Dacă statul devine acționar în companie, prin noua lege a insolvenței, nu ar mai recupera nimic. 

O altă companie mare în insolvență, dar care ar putea avea parte de ajutor, este Interagro, cea a omului de afaceri Ioan Niculae, de la care Direcția Generală de Mari Contribuabili a cerut la masa credală suma de 14,5 milioane lei. 

Lista este lungă. Numai anul acesta au intrat în insolvență 316 companii mari, comparativ cu 243, anul trecut. Pe total firme, mari, medii și mici, în primele 8 luni numărul insolvențelor însuma peste 5.000, cu circa 2% în scădere față de perioada similară din 2017.

Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a spus, pentru HotNews.ro, că este foarte greu de stabilit cota-parte a companiei de către stat.

„Cum se va stabili cota parte? Va trebui să se evalueze compania. Cum evaluezi o companie aflată în insolvență? Sunt mai multe metode, dar toate se bazează pe perpetuitatea viitoare a numerarului generat de firmă. Adică câți bani produce compania în viitor, actualizați în prezent. Poți să estimezi așa ceva în insolvență? Este foarte greu de stabilit cota parte de participație a statului ca acționar, pentru o companie aflată în insolvență, pentru că atunci este în perioada ei cea mai proastă, este impredictibil și nu prea ai cum să stabilești valoarea unei companii aflate în insolvență, alta decât valoarea netă a activelor. Dacă faci așa, e cam zero, pentru că o companie în insolvență este foarte îndatorată și are valoarea contabilă a activelor, cu amortizare, egală cu datoriile. Atunci după ce scazi datoriile ce înseamnă? Că valoarea companiei este zero? Atunci statul ce deține? X la sută din ce? Din zero?”, a spus Guda

Alte probleme identificate de președintele AAFBR:

• Nu are sens pentru că statul român deja este prioritar la executarea creditului fiscal. Dacă sunt taxe neplătite, contribuții sociale, statul român are prioritate. Deși este creditor de cele mai multe ori minoritar, el totuși are prioritate, după angajați, să-și ia banii. De ce să faci acest efort, să te muți din creditor prioritar, deși ai sold la masa credală, într-o postură mult mai rea, respectiv acționar minoritar? Statul, din creditor minoritar, dar prioritar la executare, se mută acționar minoritar și ultimul la masa credală.

• Predictibilitatea și estimarea reușitei programului de reorganizare este slabă, mică. Statistica vine: doar 2% din companiile intrate în insolvență au reușit să continue, să se reorganizeze cu succes. De multe dintre planurile de reorganizare depuse s-a ales praful. Este foarte greu să îți dai seama dacă un plan de reorganizare depus va avea reușită sau nu. Atunci decizia (de a intra în acționariat n.r.) va fi subiectivă și părtinitoare. S-ar putea ca anumite companii să fie „mai preferate„ sau să aibă intrări la anumiți factori decizionali. Ca să se evite astfel de riscuri de corupție, trebuiesc foarte clar definite criteriile, să fie transparente, făcute public, în funcție de care se va decide că statul trece din creditor minoritar dar prioritar la executare, în acționar minoritar, ultimul la masa credală. Rămâne ultimul și nu-i mai rămâne nimic în realitate. Nu are nici putere decizională pentru că devine acționar minoritar.

• Este în favoarea companiei, este în defavoarea noastră, a contribuabililor pentru că statul român s-ar putea să marcheze pierderi și mai mari din cauza unei astfel de insolvențe.

• Dacă faci o astfel de manevră, prea puține planuri de reorganizare se confirmă cu succes. Care este scopul final? Să ajuți compania să se reorganizeze? În sine, acest demers nu schimbă realitatea. Calitatea administratorului judiciar, viziunea lui și soluțiile propuse, alea sunt fondul. Faptul că statul român este acționar, nu văd cum schimbă problema de fond.

• Este, mai degrabă, un ajutor făcut acționarului companiei, în sensul că dacă tu rămâi ca stat creditor, ești prioritar la executare și poți să pui presiune foarte mare pe executarea activelor să-ți iei banii înapoi, pe când, dacă ești acționar minoritar, ai venit în consiliul de administrație, ai băut cafeaua și nu au ai făcut mare lucru.

• Am văzut insolvențe cu acționari care au băgat pe firmă jetoane de la cazino și au cerut insolvența. De ce nu s-a atras răspunderea administratorului? Că nu se poate, că nu-ți permite legea. Nu ar trebui să facem modificări acolo? Să curățăm mediul de afaceri de astfel de țepari care dau tunuri și fură bani creditorilor, băncilor și statului român. Dar noi, dimpotrivă, ce facem? Trecem statul român din creditor minoritar, dar cu putere mare de executare, în acționar minoritar care nu poate influența decisiv nimic. Dimpotrivă, le dăm apă la moară. Încurajează și mai mult astfel de comportamente. Să punem lanterna pe infractori.

Potrivit unui document obținut de HotNews.ro, Legea insolvenței ar urma să fie modificată printr-o Ordonanță de Urgență.

Conform expunerii de motive a proiectului, una dintre cele mai importante prevederi se referă la transformarea creanțelor în acțiuni, dacă societatea își va putea continua activitatea. Conversia se face integral și se efectuează la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale. Cu alte cuvinte, datoria se transformă integral în acțiuni. Specialiștii spun că este complicat, în cazul unei companii în insolvență, să estimezi cum va funcționa aceasta în următoarea perioadă.”

• Analiza din ”Adevărul”

”Specialiştii în insolvenţă spun că modificările aduse legii de resort sunt de fapt „o naţionalizare mascată” a firmelor private aflate în dificultate financiară, prevederi absolut neconstituţionale, având în vedere că încalcă dreptul la proprietate.

Modificările aduse recent Legii 85/2014 privind insolvenţa persoanelor juridice, care prevăd printre altele şi conversia datoriilor firmei către bugete în acţiuni care vor fi preluate de stat, sunt aspru criticate de specialiştii în insolvenţă.

„Conversia datoriilor în acţiuni poate fi văzută ca o renaţionalizare mascată, diferită de cea a comuniştilor, pentru că statul devine acţionar majoritar”, a declarat pentru „Adevărul” deputatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica.

„Legea insolvenţei transformă statul în acţionar la firmele falite şi chiar mai mult aduce prin modificările sale noi elemente neconstituţionale. Practic, printr-un plan de reorganizare, statul ajunge să fie patron la patron, sau acţionar la persoana juridică pe care o reorganizează”, a spus la rândul său av. dr. Adrian Cuculis.

Bălan, UNPIR: Să te trezeşti cu statul acţionar la firma ta este absolut aberant

Motivul declarat al modificărilor aduse Legii insolvenţei este, în opinia legiuitorilor (Ministerul Finanţelor şi Comisia de Progrnoză sunt iniţiatorii proiectului de act normativ), acela de a colecta cât mai mult din datoriile firmelor la buget.

În opinia specialiştilor însă, acest lucru este departe a se putea realiza prin preluarea acţiunilor de către stat.

„Din expunerea de motive se poate interpreta că scopul modificării legii este de a colecta cât mai eficient şi mult la bugetul de stat, însă aşa cum legea este dată spre modificare, pare să calce în picioare celelalte categorii de creditori”, a precizat av. Cuculis.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Niculae Bălan. „Din expunerea de motive înţelegem că se doreşte o recuperare consistentă a datoriilor către buget, dar proiectul nu rezolvă această problemă.

Dacă după conversia datoriei în acţiuni, statul devine acţionar, asta nu înseamnă că a recuperat datoria, ci doar că deţine titluri la societatea aflată în dificultate financiară. Să te trezeşti că statul este acţionar la firma ta peste noapte este absolut aberant.

Plus că am identificat un conflict de interese între un practician în insolvenţă şi alţi experţi, evaluatori. Cum adică: dacă îţi alegi un avocat să te reprezinte în faţa instanţei înseamnă că e ceva în neregulă?! Ar trebui să te duci în instanţă şi să-ţi dea judecătorul unul din oficiu?! Aşa se întâmplă şi în cazul insolvenţelor. Dacă o firmă propune un administrator judiciar nu înseamnă că e vorba despre un aranjament”, a explicat preşedintele UNPIR.

Cuculis: Legea este profund neconstituţională

Specialiştii în insolvenţă consideră că, în forma actuală, legea va fi declarată neconstituţională în integralitatea sa.

„Pe de altă parte, se pune mai multă presiune pe administratorii de procedură (administratorii judiciari – n. red.), pentru că ei trebuie să suprevegheze permanent activitatea debitorului. Pe scurt, practicianul în insolvenţă va fi acarul Păun al procedurii, pentru că el va fi tras la răspundere.

Legea este profund neconstituţională şi pentru că se aduce o modificare la valoarea prag prin care se arată că poţi să fii insolvent doar dacă creanţele bugetare sunt mai mici de 50% din valoarea totală a datoriei, adică nu te mai poţi numi insolvent, dacă ai datorii mai mari de 50% din totalul lor, către stat”, a spus specialistul, sugerând că, în cazul în care modificările aduse Legii insolvenţei vor ajunge pe masa Curţii Constituţionale, cu siguranţă „vor pica în bloc”.

”Nu se poate face o asemenea discriminare între datoriile comerciale şi cele bugetare, practic ţinându-l pe debitor într-o stare de moarte clinică financiară fiindcă are datorii mai mari de 50% din totalul lor către stat”, a explicat av. Cuculis.

Pe rolul instanţelor sunt înregistrate peste 50.000 de dosare de insolvenţă

Întrebat dacă într-adevăr se pot recupera 63 milioane de lei de la firmele aflate în insolvenţă, Remus Borza a spus că numărul firmelor aflate în dificultate financiară a crescut galopant în ultimii ani.

„Sunt peste 50.000 companii aflate în insolvenţă. În fiecare din ulltimii trei ani au intrat în această procedură circa 10.000 de firme. Vorbim aici de 10% dintre companiile active din România”, a încheiat Borza.

Principalele modificări aduse legii insolvenţei:

– Conversia datoriilor firmelor către buget în acţiuni, pe care le poate prelua statul, dacă firma privată este în reorganizare

– După 5 ani de insolvenţă, firma trece direct în faliment

– Administratorul judiciar supraveghează permanent activitatea debitorului şi nu mai poate fi ales de debitor. Este numit de judecătorul sindic aleatoriu din lista administratorilor judiciari autorizaţi

– Nu se face nicio plată fără semnătura administratorului judiciar

– În 60 de zile de la data la care o firmă a cerut intrarea în insolvenţă se va face o inspecţie fiscală pentru a vedea dacă nu este vorba despre o insolventă frauduloasă

* Analiza G4 Media & Supervizor.ro

G4Media.ro a prezentat în exclusivitate duminică principalele modificări propuse de Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Prognoză.

Una dintre propunerile Comisiei Naționale pentru Prognoză, care apare în draftul consultat de G4Media.ro, este că firmele aflate în insolvenţă de mai mult de 5 ani şi cu datorii la stat vor trece automat la faliment. Vineri, 7 septembrie 2018, s-au împlinit 7 ani de când REALITATEA TV este în insolvenţă, de exemplu. Nu e clar dacă propunerea de modificare făcută de Comisia Națională pentru Prognoză va apărea în textul final al ordonanței.