Judecătorii Curții Constituționale, la un pas de “superimunitate”

Comisia juridică din Senat a dat un raport de adoptare proiectului de lege al deputatului Adnagi Slavoliub (minorități) care prevede o imunitate sporită pentru judecătorii Curții Constituționale (CCR), cu câteva modificări, astfel că acesta nu pot fi reținuți, arestați preventiv, percheziționați și nici trimiși în judecată fără încuviințarea a două treimi dintre aceștia. Senatul este cameră decizionala, urmând că proiectul să fie votat în plen și apoi, dacă este adoptat, să fie trimis la promulgare precizează Hotnews.

Față de forma adoptată tacit de Camera Deputaților, comisia a adoptat într-o ședință anterioară un amendament prin care a eliminat prevederea că judecătorii nu pot fi nici urmăriți penal fără votul plenului CCR – adică votul a două treimi dintre ei.

Legea nu specifică însă dacă judecătorul în cauză are dreptul să voteze pentru propria încuviințare sau nu.

Singurii care s-au opus raportului de adoptare au fost senatorii USR George Dîrcă și senatoarea PNL Iulia Scântei, care a fost de altfel unica reprezentantă a PNL la ședință, deși liberalii au trei membri în comisie. Senatorii PSD, ALDE și UDMR au votat pentru.

Scântei a precizat pentru HtoNews.ro că PNL va cere retrimiterea la comisie. La rândul sau, Dîrcă a declarat că a cerut în comisie să se ceară un punct de vedere de la Comisia de la Veneția, însă i s-a spus că acest lucru trebuie propus în plen și votat acolo.

Practic, proiectul aduce câteva modificări la art. 66 și 69 din Legea 47/2002.

Printre propunerile de modificare ale art 66 din Legea de funcționare a CCR-47/2002 se număra:

 “Judecătorii Curții nu pot fi reținuți, arestați sau percheziționați sau trimis în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea ministrului justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție.

Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale.

Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitve de condamnare, mandatul de judecător al Curții încetează de drept.”

În prezent, cei care încuviințează urmărirea penală, reținerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecător în funcție, respectiv, Camera Deputaților, Senatul sau Președintele României.

Ce spune art. 66 în prezent:

(1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Competența de judecată pentru infracțiunile săvârşite de judecătorii Curții Constituționale aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curții Constituționale este suspendat de drept din funcția sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.