De 4.500 de ani, Piramida lui Keops din Egipt, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, ascunde o surpriză chiar în mijlocul său.
Oamenii de știință au anunțat, joi, că au descoperit o imensă cavitate în centrul monumentului funerar pe care nicio teorie nu o lua în calcul până acum, scrie AFP.
Această cavitate este “foarte mare”, este ca un “avion de 200 de locuri în plin centru al piramidei”, a declarat Mehdi Tayoubi, co-director al proiectului ScanPyramids, aflat la originea descoperirii.
De la sfârșitul lui 2015, misiunea care reunește cercetători egipteni, francezi, canadieni și japonezi scrutează piramidele folosind tehnologii de vârf neinvazive care permit descoperirea eventualelor găuri în structurile interne puțin cunoscute.
Potrivit studiului publicat joi în revista Nature, acest “big void” (marele vid), cum l-au denumit cercetătorii, are o lungime de 30 de metri și caracteristici similare cu marea galerie, sala cea mai cunoscută a piramidei. Cavitatea este situată la 40-50 de metri de cameră Reginei, în centrul monumentului.
“Marele vid este total închis, nimic nu a fost atins acolo de la construcția piramidei. Este o descoperire foarte entuziasmantă”, a spus Kunihiro Morishima de la Universitatea Nagoya din Japonia, partener la misiunea ScanPyramids.
Proiectul ScanPyramids, lansat în octombrie 2015, folosește mai multe tehnologii care combină “termografia infraroșu, radiografia cu miuoni și reconstrucția în 3D”, în încercarea de a “dezvălui prezența structurilor interne necunoscute în prezent în monumentele antice”.
Miuonii – particule elementare asemănătoare cu electronii, dar cu masă mult mai mare – pot traversa cu ușurință roci foarte dense, chiar şi cele ale formaţiunilor muntoase. Detectoarele plasate în locuri atent alese (spre exemplu în interiorul piramidei, sub o posibilă cameră încă nedetectată) permit, prin acumularea în timp a particulelor, să discearnă între zonele goale (pe care miuonii le traversează fără să interacționeze) și zonele mai dense unde unii dintre ei pot fi absorbiți sau deviați.
Cercetătorii măsoară deci cantitatea de particule pe care le recuperează în spatele obiectului sondat. În cazul în care se înregistrează un excedent de particule, înseamnă că acestea au traversat mai puțină materie, deci un gol.
Pentru a evită polemicile, existența acestei enorme cavități a fost confimata prin trei tehnici de detectare a miuonilor aplicate de trei institute diferite.
Deocamdată, cercetătorii nu pot stabili cu certitudine ce rol are acest spațiu gol, care poate fi o succesiune de camere goale, un enorm culoar orizontal sau o a două mare galerie, potrivi lui Mehdi Tayoubi.
Un lucru e sigur, însă: acest spațiu va fi dificil de accesat. “Ne gândim la moduri de investigare relativ ușoare, nedistructive”, a explicat cercetătorul.
Celebra piramidă, situată pe platoul Gizeh, lângă Cairo, alături de Sfinx și de piramidele lui Kephren și Mikerinos, a fost construită sub domnia lui Keops, faraon din a IV-a dinastie care a domnit în Egipt cu peste 2.600 de ani înainte de Hristos. Monumentul măsoară 139 metri înălțime și 230 lățime.
Leave a Reply