Procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul fostului premier Petre Roman, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în dosarul ”Revoluţiei”, anunță Agerpres.
”În cauza cunoscută generic sub denumirea dosarul ‘Revoluţiei’, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Roman Petre, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989”, informează PÎCCJ.
Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, transmis joi Agerpres, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că Petre Roman a fost încă de la înfiinţarea CFSN unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, a acceptat şi oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist.
”Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante”, se arată în comunicatul PÎCCJ.
Procurorii militari susţin că aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate induse prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând “duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile, adaugă sursa citată.
”Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)”, precizează PÎCCJ.
*Reacția lui Petre Roman
”Este absurd, este grotesc, nu se poate așa ceva”, a declarat Petre Roman după ce a ieșit de la Parchetul General, informează și HotNews.
La începutul lunii aprilie, fostul premier Petre Roman considera “revoltătoare” şi “extrem de surprinzătoare” cererea procurorului general Augustin Lazăr de efectuare a urmăririi penale în cazul său în dosarul “Revoluţiei”, susţinând că în perioada invocată nu avea nicio calitate astfel încât să poată influenţa acţiuni militare.
”Eram nimeni în perioada respectivă. Nu aveam niciun fel de funcţie, de nicio natură, abia în 27 decembrie am ajuns prim-ministru al României. Acesta este primul punct. În al doilea rând, au fost acţiuni militare şi am fost, spre exemplu, în seara de 21 decembrie unul dintre cei care au supravieţuit unor acţiuni militare de represiune. 39 de camarazi în zona Pieţei Universităţii au fost ucişi, au fost şi la Timişoara. Toate aceste operaţiuni militare în care eu puteam să-mi pierd viaţa cum pot fi într-un fel sau altul corelate cu ceea ce se spune în această cerere de urmărire penală? De aceea spun că este cu totul şi cu totul revoltător şi chiar absurd, dacă nu cumva este vorba de o vastă manipulare, pentru că eu nu aveam în niciun fel nicio calitate ca să intervin în vreun fel în ceea ce au fost ordinele militare, cele care au condus la nenorocirea, tragedia celor morţi, în special celor dinainte de 22 decembrie şi după 22 decembrie 1989. Nu văd niciun fel de referire la cercetarea penală privindu-i pe aceia care, din interiorul unităţilor militare, au dat ordinele respective, care au dus la acţiunile militare. (…) Insist şi spun că este o cerere pe care o resping categoric şi pe care o consider extrem de surprinzătoare, ca să nu zic foarte dubioasă din punctul de vedere al motivaţiilor sale“, declara atunci fostul premier.
Surse: Agerpres, HotNews
Leave a Reply