Raport dur al Comisiei Europene: Autoritățile române nu ţin cont de recomandările făcute

Din cauza abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) în 2016, Comisia Europeană a lansat în primăvară acestui an procedura de deviere semnificativă (SDP) pentru țara noastră.

Deficitul structural al României a crescut la 2,5% din PIB în 2016, de la mai puțin de 1% în 2015, că urmare a reducerilor semnificative ale impozitelor indirecte și a creșterilor salariale în sectorul public. În consecință, la 22 mai 2017, Comisia a emis un avertisment României și a propus lansarea procedurii de deviere semnificativă. În recomandare, aprobată la 16 Iunie 2017, Consiliul a cerut României să ia măsuri pentru a se asigură că rată nominală de creștere a cheltuielilor publice nu va depăși 3,3% în 2017. Această creștere ar corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, ceea ce reprezintă efortul minim necesapentru încadrarea în Pactulu de stabilitate și creștere (SGP).

Misiunea Comisiei s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, guvernatorul Băncii Naționale a României România Mugur Isărescu, membri ai Consiliului Fiscal din România și membri ai Consiliului de Administrație și cu cei ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României.

 ”Înțelegerea noastră este că autoritățile române nu intenționează să acționeze potrivit recomandărilor făcute. Ministrul Finanțelor a confirmat că obiectivul pentru 2017 rămâne un deficit bugetar nominal de 3% din PIB, în timp ce o ajustare structurală în 2017 nu reprezintă o prioritate. Rectificarea bugetului, adoptată de guvern la mijlocul lunii septembrie 2017, menține țintă de deficit la 2,96% din PIB, în timp ce proiecția macroeconomică s-a îmbunătățit. Această cifră indică o deteriorare a deficitului structural în comparație cu cel prevăzut în bugetul inițial din 2017, care planificase deja o orientare fiscală expansionistă”, se arată în Raportul Comisiei. Ministrul Finanțelor a susținut că recomandarea SDP a venit la sfârșitul anului, lăsând un spațiu limitat de manevră aplicării ajustării structurale recomandate.

Rectificarea bugetară recentă ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la calitatea finanțelor publice.

“În ceea ce privește structură bugetară, România a adoptat politici care sporesc consumul pe termen scurt (reduceri de impozite indirecte, creșteri ale salariile din sectorul public) și care sunt dificil de inversat, mai degrabă decât politici care să vizeze stimularea pe termen lung a creșterii economică (cum ar fi îmbunătățirea absorbției fondurilor UE sau creșterea calității investiții publice)”, mai constată Comisia.

Ministrul Finanțelor a stabilit două obiective pentru anul 2018: obiectivul principal al menținerii unui deficit global de 3% din PIB și, că obiectiv secundar, reducerea deficitului structural cu 0,5% din PIB. Misiunea a observat că, având în vedere decalajul pozitiv și din ce în ce mai mare al producției, menținerea deficitul nominal de 3% din PIB în 2018 ar însemna o deteriorare a poziției structurale.

Conform previziunilor Comisiei, în scenariului în care actualele politici rămân la fel, deficitul global ar urmă să crească în 2018, la un nivel substanțial mai mare de 3% din PIB, determinat de creșteri semnificative ale salariilor publice.

 Autoritățile intenționează să transfere în totalitate contribuțiile sociale către angajați, în scopul de a atenua impactul fiscal al Legii salarizării unitare. Guvernul intenționează să însoțească această schimbare cu o reducere a raței contribuțiilor sociale totale, de la actual 22,75% pentru angajatori și 16,5% pentru salariați până la 36% pentru angajați și reducerea impozitul pe venit de la 16% la 12% sau chiar 10%.

De asemenea, guvernul are în vedere o reversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus al doilea pilon de pensii. Autoritățile au în vedere o reducere a nivelului transferul contribuțiilor sociale, care, potrivit Sistemului European de Contabilitate (ESA) este clasificată în afară administrației publice. Aceste transferuri se ridica la aproximativ 0,8% din PIB anual. O astfel de măsură ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt.  Cu toate acestea, câștigul fiscal s-ar risipi pe termen lung. În plus, o astfel de inversare ar putea avea implicații negative pentru viabilitatea sistemului de pensii și pentru dezvoltarea piețelor de capital. Misiunea a avertizat împotrivă adoptării unor modificări profunde la sistemul de pensii în grabă și fără o analiză adecvată doar din motivul de a reduce deficitul pe termen scurt. Naționalizarea activelor acumulate pe Pilonul II nu pare să fie luată în considerare în acest moment.

Misiunea a discutat, de asemenea, mecanismul TVA split. La la sfârșitul lunii august 2017, guvernul a adoptat o ordonanța de urgență de modificare a Codului Fiscal care obligă toți plătitorii de TVA să utilizeze conturi separate în scopuri de TVA începând din ianuarie 2018. Misiunea a subliniat că o astfel de situație poate necesită o derogare prealabilă de la Directiva privind TVA. Ministerul de Finanțe a contestat necesitatea unei derogări și a susținut că Comisia nu are informații exacte despre această măsură.

 Bancă Națională a României a confirmat politică fiscală prociclica, acest lucru întărind preocupările Comisiei cu privire la actualul mix de politici.

România se află în mijlocul unei mari creșteri economică, acesta fiind momentul ideal pentru a reconstrui tampoane fiscale pentru un moment în care creșterea va încetini. Cu toate acestea, poziția fiscală a României a fost extrem de expansionistă și, din această perspectivă, politică fiscală a României pare imprudentă .

Conducerea comisiilor de specialitate din Parlament consideră că este nevoie să se schimbe direcția politicii fiscale și să se înceapă ajustarea structurală în 2018. Consiliul fiscal a împărtășit preocupările Comisiei cu privire la perspectivele fiscale. Potrivit Consiliului Fiscal, deficitul structural se va deteriora substanțial în 2018 iar deficitul va trece pragul de 3% din PIB în absența măsuri fiscale compensatorii.