Modificarea proiectului BRUA va aduce României beneficii de un miliard de dolari şi nu va însemna că Ungaria va pune dop conductei care va transporta gazele din Marea Neagră spre vestul Europei, a declarat, miercuri, Kristof Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, într-o conferinţă de presă organizată de companie la Bucureşti, relatează Agerpres.
Oficialii FGSZ au precizat că au organizat conferinţa de presă de la Bucureşti pentru a clarifica unele informaţii eronate apărute în presă în legătură cu interesul Ungariei vizavi de gazele care urmează să fie extrase din Marea Neagră.
În acelaşi timp, însă, directorul general al companiei a fost vizibil deranjat de întrebărilor jurnaliştilor români, care au vrut să afle de ce partea ungară s-a răzgândit în privinţa rolului său în proiectul BRUA, după ce a decis să nu mai construiască un gazoduct între Ungaria şi Austria.
“Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Cum adică ne-am răzgândit? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani. Ştiţi cum merg lucrurile astea? Totul este calculat în funcţie de preţ. Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri“, a spus Terhes.
El a explicat că Exxon, atunci când va lua decizia de a investi, va calcula absolut toate costurile, iar o conductă între Ungaria şi Austria ar fi însemnat cheltuieli în plus de un miliard de dolari, în condiţiile în care există deja o conductă care ar putea prelua gazele din Ungaria spre Slovacia şi, de acolo, spre vestul Europei, inclusiv spre Austria.
“Înţelegeţi acum? Capacitatea va fi aceeaşi şi conducta este deja acolo, la o treime din preţ. Aşa că celor de la Exxon le va fi mai uşor să ia decizia de a investi, pentru că un miliard de dolari se scad din costuri, pentru că nu vom mai construi conducta“, a subliniat oficialul FGSZ. În plus, varianta veche includea traversarea Dunării de două ori, cu impact asupra mediului, a adăugat el.
Anterior, în aceeaşi conferinţă Terhes a arătat că România nu are ce să facă cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, iar un export spre nord sau sud nu este fezabil, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria.
“Vrem să înţelegeţi că România se află pe punctul de a lua cea mai importantă decizie economică din ultimii 20 de ani. Vorbim de 200 de miliarde de metri cubi de gaze în România”, a spus oficialul companiei din Ungaria.
Terhes a subliniat că, în România, doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze).
“Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?“, s-a întrebat el retoric.
Terhes a criticat şi întârzierea cu care Parlamentul din România dezbate legislaţia din domeniul operaţiunilor petroliere offshore.
“Este greu pentru noi să ne explicăm întârzierea unor legi în baza cărora se va lua cea mai importantă decizie pentru România, care ar însemna 4-5 miliarde de dolari venituri pentru România. Noi lucrăm în business, nu în politică, şi pentru noi este foarte greu de înţeles de ce aceste lucruri nu se întâmplă. În primul rând vor beneficia de aceste proiecte România şi contribuabilii români, apoi Exxon şi OMV, iar, în al treilea rând, Transgaz, iar noi venim pe locul al patrulea, dacă fluxul de gaze ajunge în Ungaria“, a susţinut şeful FGSZ.
Leave a Reply