Forumul Judecătorilor din România consideră că modificările promovate de ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de Cooperare și Verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.
Comunicatul integral:
„Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (2017) recomandă expres, în cazul României, “în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca “Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedura penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicita), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedura civilă”.
Prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție. Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia “hotărâre de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstutionalitate” este deficitara că formulare juridică, în raport de termenii consacrați în legislație și doctrina-“încheierea motivată prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale”-a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare și verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul “Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.
Asupra unui proiect asemănător, preluat în mare parte în această nouă inițiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ținând seamă de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a “legilor justiției”, adresat Guvernului României.
Susținătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul unui organism paraconstitutional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urmă să fie înființat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deși este esențial să se cunoască organizarea, finanțarea, competență, regulile procesului decizional, garanțiile de independența etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.
Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența carieră și activitatea profesională a magistraților și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, indisponibilizand aproximativ de 1000 de viitori magistrați pentru 4 ani, în condițiile unui văl de pensionari așteptat pe termen scurt și foarte scurt.
De asemenea, susținerea de către judecătorii și procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în față colegiilor de conducere ale curților de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocotește rolul Institutului Național al Magistraturii de a realiză formarea inițială a judecătorilor și procurorilor la standarde înalte și înlătura, cel puțin în principiu, posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, așa cum se desfășoară în prezent. În față unui asalt nemaiîntâlnit și continuu împotrivă justiției, în general, și a corpului magistraților, în special, solicităm Comisiei Europene că, în cadrul raportului de țara ce va fi făcut public în luna noiembrie 2017, să analizeze posibilitatea de a recomanda autorităților române că toate modificările propuse în prezent și în viitorul apropiat să nu afecteze independența justiției, prin sublinierea-încă o data-a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV și a parcursului european al României.”
Leave a Reply